ASF vrea să reevalueze acţionarii asigurătorilor dacă apar noi date relevante despre aceştia

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acţionarii semnificativi direcţi şi/sau indirecţi ai asigurătorului, precum şi persoanele semnificative ale acestuia au obligaţia să îndeplinească permanent cerinţele şi criteriile în baza cărora au fost aprobaţi. Persoanele menţionate au obligaţia să comunice în scris Autorităţii de Supraveghere Financiară orice modificare a condiţiilor şi informaţiilor furnizate care au stat la baza aprobării lor. ASF poate reevalua îndeplinirea cerinţelor şi criteriilor în baza cărora au fost aprobate persoanele menţionate ori de câte ori apar informaţii şi/sau documente noi relevante, ca urmare a comunicărilor sau obţinute independent de acestea”, se arată într-un proiect de normă al ASF publicat de instituţie.

În scopul promovării stabilităţii pieţei de asigurări din România şi al protejării intereselor asiguraţilor, în situaţia în care condiţiile care au stat la baza aprobării acţionarilor şi persoanele semnificative nu mai sunt îndeplinite, ASF poate dispune oricare dintre măsurile prevăzute de lege, inclusiv retragerea aprobării acordate, suspendarea temporară a exercitării drepturilor de vot corespunzătoare şi/sau înstrăinarea acţiunilor deţinute, după caz, se mai spune în document.

„Pentru realizarea evaluărilor prevăzute de prezentele norme, ASF poate utiliza, alături de informaţiile şi documentele furnizate de persoanele evaluate, orice alte informaţii relevante obţinute în urma analizelor proprii, cu sprijinul altor autorităţi competente din România sau din alte state ori provenite din alte surse”, se arată în document.

ASF vrea să modifice legislaţia secundară şi cu privire la aportul acţionarilor la capitalul social al asigurătorilor. Astfel, sumele destinate participării la capitalul social al asigurătorului trebuie să provină din surse licite, dovedite prin documente certe, iar mecanismul de finanţare trebuie să fie transparent.

„În acest sens, se va demonstra cel puţin că fondurile respective sunt virate prin intermediul unor instituţii financiar-bancare care fac obiectul supravegherii de către autorităţi competente din state membre ori din state terţe considerate ca având sisteme echivalente celor din Uniunea Europeană de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului”, se spune în proiectul de normă.

Tribunalul Bucureşti a hotărât, la 30 ianuarie, la propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), arestarea preventivă a omului de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi a fostului director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac.

Prin aceeaşi hotărâre a instanţei, Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig, a primit interdicţie de a părăsi ţara timp de 30 de zile.

Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti decis să menţină hotărârile Tribunalului Bucureşti.

Potrivit DNA, Ilie Carabulea este cercetat penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.

Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, în prezent membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară, este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, două infracţiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, trafic de influenţă, în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.

În cazul lui Mustăţea – membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România -, anchetatorii precizează că acesta este urmărit penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la cumpărare de influenţă, toate trei în formă continuată, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi uz de fals.