1EUR = 4.7621 RON | Bucureşti 27 º

News

Dan Paul, Asociaţia Brokerilor: Toate companiile de stat ar trebui listate la bursă

Privatizarea companiilor de stat ar trebui să se desfăşoare prin bursă pentru a elimina orice suspiciune în ceea ce priveşte corupţia generată în mediul politic şi selectarea investitorilor, iar pachetele de acţiuni scoase la vânzare ar trebui să fie mai mari de 50%, a declarat pentru AGERPRES Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor şi vicepreşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

23 dec, 2015 | Agerpres

În opinia sa, statul nu trebuie să deţină controlul asupra companiilor listate decât în cazul în care există un interes strategic, naţional sau de apărare.

Totodată, Dan Paul a subliniat că Guvernul nu a mai scos nicio companie la privatizare în acest an din cauza instabilităţii de pe scena politică, iar printre companiile care ar trebui listate în perioada următoare - şi care sunt atractive pentru investitori - se numără Hidroelectrica, după ce va ieşi din insolvenţă, Portul Constanţa şi Aeroportul Otopeni.

În ceea ce priveşte volumele de tranzacţionare la Bursa de la Bucureşti în 2015, preşedintele Asociaţiei Brokerilor susţine că acestea au fost sub aşteptări, în medie de 8 milioane de euro, în condiţiile în care piaţa de capital 'nu a ieşit încă din umbra crizei financiare, iar proiectele pentru investitori sunt încă în lucru'.

Cum a fost anul 2015 pentru Bursa de la Bucureşti?

Dan Paul: Anul 2015 a fost unul dificil, deoarece volumele de tranzacţionare nu au fost cele pe care le-am aşteptat. Piaţa de capital nu a ieşit din această umbră a crizei financiare, iar proiectele pentru investitori sunt încă în lucru. Încercăm să atragem cât mai mulţi investitori din mediul privat la bursă care să listeze companii noi. Acest lucru se face greu, deoarece trebuie să mai lucrăm la educaţie, mentalitate, ceea ce nu este simplu.

În ceea ce priveşte volumele de tranzacţionare, ne-am aşteptat la o medie zilnică de 10 milioane de euro şi au fost sub această medie. Volumele de tranzacţionare au fost în medie de 8 milioane de euro. În continuare sunt companii pe bursă, blue-chipsurile, care au randamente bune, dar nu putem să generalizăm. Mai sunt companii româneşti, din domeniul infrastructurii, dar şi bănci care au randamente bune.

Cum a fost acest an din punct de vedere al listării companiilor de stat?

Dan Paul: Guvernul nu a mai scos nicio companie la privatizare, adică un pachet mare de acţiuni, din cauza problemelor care au existat în mediul politic. Instabilitatea politică a dus la o indecizie pe piaţa de capital. Noi vrem să convingem guvernanţii să facă toate privatizările pe bursă. Aşteptăm în continuare Hidroelectrica să iasă din insolvenţă pentru a fi listată. Printre alte companii pe care statul le poate lista în 2016 se numără Portul Constanţa şi Aeroportul Otopeni. Sunt doar câteva exemple de companii care pot fi scoase la listare şi care sunt bune pentru investitori. În cazul acestor companii, dacă s-ar face privatizarea pachetului majoritar prin bursă, nu ar exista nicio suspiciune în ceea ce priveşte corupţia generată în mediul politic.

Privatizarea pe bursă este atât de clară, nu are nevoie de niciun fel de şpagă, încât toate aceste probleme care au generat un mare dezastru în mediul politic ar fi eliminate. Un alt beneficiu pentru stat ar fi că această transparenţă, după listarea pe Bursă, ar aduce un profit mai mare companiei. Astfel, compania nu ar mai fi căpuşată de mediul politic, ceea ce ar însemna impozite şi dividende mai mari pentru stat şi pentru investitori. Cred că sunt numai aspecte pozitive. Singurul lucru 'negativ' pe care îl invocă investitorii este acea obligaţie de a respecta regulile şi de a fi o companie transparentă. A fi o companie transparentă este un lucru bun, nu rău. Nici Coca-Cola nu îşi spune secretul, chiar dacă este listată pe bursă. Să nu exagerăm cu această critică la adresa transparenţei. Este un lucru pozitiv.

Cât ar trebui să fie pachetele companiilor de stat scoase pe bursă?

Dan Paul: Statul ar trebui să listeze pachete majoritare, însă depinde de free-float, adică partea liberă de acţiuni care poate fi tranzacţionată. De asemenea, statul poate să rămână cu pachete minoritare, din moment ce investitorii instituţionali cumpără acţiunile şi ştiu cum să procedeze. Ei se ocupă cu acest lucru în toată lumea. Electrica a listat mai mult de 50% din companie şi este o companie care merge foarte bine în continuare, chiar mai bine decât înainte - şi a dat randamente foarte bune. Petrom este o companie foarte mare, însă free-floatul Petrom este de numai 8%, foarte puţin. Mulţi străini reclamă acest lucru, că nu au ce să cumpere pentru că sunt companii foarte mari din România, bune, dar care nu mai au acţiuni libere la tranzacţionare din cauză că aceste pachete sunt foarte mici.

Statul ar trebui să dea drumul la pachete de peste 50%, nu până în 30%, şi nu ar trebui să se sperie de pierderea controlului. Statul nu trebuie să aibă controlul asupra companiilor care sunt listate, decât acolo unde consideră că este un interes strategic, naţional sau de apărare. De exemplu, dacă avem Nuclearelectrica listată la Bursă şi nu sare nicio bombă atomică în aer, înseamnă că totul este în regulă. Nu este niciun pericol dacă statul pierde controlul. Statul trebuie să se ocupe de infrastructură, ceea ce nu face, de sănătate, de educaţie, trebuie să asigure ordinea publică, apărarea ţării.

Ce companii de stat ar trebui listate în 2016?

Dan Paul: Toate companiile de stat ar trebui listate, dar nu trebuie să stăm cu mâna întinsă către stat. Noi încercăm să atragem foarte multe companii din mediul privat pe bursă în ultima perioadă. Am atras companii din IT. Încercăm să aducem la bursă orice companie viabilă din mediul privat.

Statul ar trebui să listeze toate companiile pentru că la efectuarea tranzacţiei se plăteşte preţul. Cel mai bun criteriu într-o privatizare este preţul. Au fost multe privatizări în România, cu puncte, cu criterii de selecţie, unde investitorii au luat puncte multe pe hârtie pentru că au promis investiţii pe care nu le-au mai făcut, nu au mai plătit preţul companiei şi au ajuns nişte fiare vechi. Este bine ca privatizarea să se facă prin bursă pentru că statul în două zile de la tranzacţie obţine banii, toţi banii. Cel mai bun criteriu pentru o companie este preţul ei.

Cred că ar fi benefic pentru toată lumea să înlăturăm orice suspiciune că la o anumită privatizare a existat un fenomen îndoielnic, de corupţie, de manipulare a unui investitor de a fi selectat, că a fost selectat cineva preferenţial.

Credeţi că există carenţe în ceea ce priveşte supravegherea pieţei de capital?

Dan Paul: Niciodată supravegherea sau partea aceasta poliţienească a unei administraţii nu este perfectă, dar nu cred că există carenţe mari. România nu a avut defecte mari în ceea ce priveşte supravegherea pieţei de capital şi nu au existat accidente mari în acest domeniu.

Ce măsuri ar trebui luate pentru dezvoltarea pieţei de capital din România?

Dan Paul: Alte ţări au implicat statul în acest fenomen, prin educaţie financiară şi atragerea investitorilor privaţi pe bursă, respectiv companiile care se listează şi cetăţenii, investitorii, care cumpără acele acţiuni. România nu are cultura economisirii prin bursă, pentru că sunt puţini ani după revoluţie, după ce bursa s-a reînfiinţat. Pe de altă parte, economisirea prin bursă are legătură şi cu nivelul de trai. Una este economisirea în SUA şi Anglia, alta este în România, unde un rol important îl pot juca fondurile de pensii private care investesc în Bursă, însă au o problemă de legislaţie: cumpără acţiuni, iar dacă vor să vândă acele acţiuni, comisionul nu este reţinut de la Fond ci de la administratorul fondului. Pe de altă parte, administratorul Fondului nu vrea să piardă din bani să plătească comisionul şi acum raportează doar bani pe hârtie, pentru că îl dezavantajează legislaţia. Piaţa de capital, pentru a se dezvolta, trebuie să ajungă la volume mai mari de tranzacţionare, iar ca să ajungă la acele volume are nevoie de investitori.

Procesul de restructurare a pieţei Rasdaq a fost finalizat, astfel că 311 societăţi s-au transferat pe piaţa reglementată sau pe sistemul alternativ de tranzacţionare, iar 562 emitenţi au fost retraşi de la tranzacţionare în baza prevederilor Legii 151/2014. Au fost unele neînţelegeri în cadrul acestui proces de transfer. Cum comentaţi?

Dan Paul: Procesul de restructurare a pieţei Rasdaq s-a încheiat. Cine a dorit, a optat pentru tranzacţionarea pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO, destinat companiilor mici în căutare de finanţare, sau pe Bursă, iar cine nu, s-a delistat cu plata către acţionari. Era normal să apară probleme pe parcursul procesului de restructurare, pentru că mereu poate exista cineva nemulţumit, ori acţionarul minoritar, ori acţionarul majoritar. De aici apar problemele, când oamenii nu s-au înţeles la preţ. Companiile delistate trebuiau să îi despăgubească pe acţionarii minoritari. Unii dintre ei, nu în toate cazurile, au fost nemulţumiţi de preţ, însă există autorităţi şi justiţie să judece aceste cazuri. Niciodată o lege nu îi va împăca pe toţi. Vorbim de sute de companii care au fost delistate şi nu exită niciodată o lege perfectă. Ca fenomen general, delistarea acestor companii şi clarificarea statutului lor este un lucru pozitiv şi este bine că s-a pus punct acestei discuţii care durează de mai bine de zece ani. Procesul de restructurare a pieţei Rasdaq a fost unul util şi benefic pentru piaţa de capital.

Piaţa AeRO este echivalentul Rasdaq-ului. Are aceeaşi structură de tranzacţionare, acelaşi soft, numai că şi-a schimbat numele din Rasdaq în Aero. O alternativă la finanţarea bancară este piaţa de capital, care poate fi privită şi ca o alternativă complementară, nu neapărat divergentă. Sunt antreprenori mici care nu obţin bani de la bancă şi vor să se dezvolte şi au nevoie de finanţare. Una dintre soluţii este această piaţă Aero.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO