Asociaţia Feroviară: Este de neexplicat preferinţa clasei politice din România pentru drumuri

Doar 6 procente din totalul fondurile alocate pentru infrastructură s-au dus către calea ferată, restul fiind alocate pentru drumuri, în condiţiile în care în Uniunea Europeană investiţiile feroviare sunt mult mai mari, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Industriei Feroviare din România.
Economica.net - vin, 25 mai 2012, 20:28
Asociaţia Feroviară: Este de neexplicat preferinţa clasei politice din România pentru drumuri

„În aceste condiţii este de neexplicat de ce atenţia clasei politice din România se îndreaptă numai către investiţiile pentru drumuri. În anii anteriori am fost martorii unei proporţii inverse în ceea ce priveşte fondurile alocate pentru calea ferata (6%) comparativ cu cele pentru drumuri (94%)”, precizează comunicatul remis vineri AGERPRES.

Potrivit datelor celor mai mari organizaţii feroviare internaţionale şi europene (UIC şi, respectiv, CER) pe marginea noului studiu privind impactul sistemului de transport asupra societăţii, transportul feroviar prezintă avantaje clare în momentul calculării costurilor externe

Conform rezultatelor unui raport care a analizat costurile externe din sectorul transporturilor au fost reconfirmate avantajele nete ale sectorului de transport feroviar atunci când vine vorba de impactul social şi asupra mediului al diferitelor moduri de transport.

Studiul, realizat pentru Uniunea Internaţională a Căilor Ferate (UIC) de către o echipă de consultanţi independenţi formată din CE Delft, INFRAS şi ISI, confirmă faptul că valoarea costurilor externe rezultate din transportul rutier şi cel aerian, pentru pasager/km, sunt de patru ori mai ridicate decât cele din transportul feroviar. Aceleaşi valori se observă şi pentru transportul de marfă.

Transportul rutier este responsabil pentru o cotă covârşitoare a costurilor externe, situată la 93%. Autoturismele generează costuri externe de 62%, urmate de camioane care totalizează 14% din costurile externe, furgonetele generează 9%, motocicletele au costuri externe de 5% iar autobuzele de 4%.

Studiul relevă că transportul aerian de pasageri (studiul a analizat zborurile efectuate doar în Europa) are cea mai mare cotă de costuri externe, de 4%. Transportul feroviar generează mai puţin de 2% din totalul costurilor externe atât pentru transportul de marfă cât şi pentru cel de călători. Transportul maritim intern de marfă generează costuri externe de 0,3%. În total aproximativ 76% din costurile externe pot fi atribuite transportului de pasageri şi 24% celui de marfă.

Totalul costurilor externe în sectorul transporturilor în UE-27 (fără Malta şi Cipru – care nu deţin cale ferată (n.r.) – dar incluzând Norvegia şi Elveţia (nu sunt state membre UE dar au cale ferată n.r.) se ridică la peste 500 miliarde euro (cifre înregistrate în 2008), ceea ce înseamnă aproximativ 4% din PIB-ul UE. Dacă sunt incluse şi taxele de aglomerare sumei sus-menţionate i se mai adaugă un procent de la 0,9 până la 1,9%, fapt care urcă impactul total al costurilor externe la 5 – 6% din PIB-ul UE.

Abordarea problem ei costurilor externe poate funcţiona prin stabilirea unei valori monetare pentru fiecare impact al sectorului transporturi (zgomot, dioxid de carbon, poluarea aerului, accidente, etc) şi apoi prin calcularea impactului total al fiecărui mod de transport. Estimările totale şi cele medii ale costurilor externe asigură o bază solidă pentru compararea impactului negativ al diferitelor moduri de transport asupra mediului şi pot fi de asemenea folosite pentru dezvoltarea unei strategii generale de către Comisia Europeană şi statele membre.

O altă metodă ar putea consta în analiza cost-beneficiu pentru proiectele de infrastructură. De asemenea rezultatele studiului pot fi utilizate ca bază pentru strategiile de stabilire a preţurilor pentru transporturi.

Aceste rezultate apar într-un moment crucial pentru dezbaterea strategiei europene de transport. O mai bună utilizare a indicatorilor de preţuri, prin internalizarea costurilor externe, a fost una dintre platformele de bază pentru Cartea Albă a Transporturilor din 2011.Ultima revizuire a Directivei privind Eurovinieta, finalizată în 2011, permite în prezent statelor membre UE să calculeze taxele pentru transportul rutier de mărfuri, care includ taxele pentru poluarea aerului şi pentru zgomotul generat.
‘Acest raport important este doar un nou indiciu clar al beneficiilor sectorului feroviar din punctul de vedere al aspectului de mediu, social şi economic. El demonstrează faptul că transportul feroviar are un rol cheie în dezvoltarea unei economii verzi’, a declarat directorul general al UIC, Jean-Pierre Loubinoux.

La rândul său, directorul general al CER, Libor Lochman a declarat că aceste cifre noi subliniază costurile pe care trebuie să le suporte societatea mai degrabă decât utilizatorii individuali. ‘Sperăm ca CE să avanseze planurile pentru o mai accentuată internalizare a costurilor externe care să ducă la o concurenţă mai corectă între diferitele moduri de transport şi care să creeze condiţiile necesare schimbului modal în favoarea mijloacelor de transport mai puţin poluante’, a arătat Lochman.

Te-ar mai putea interesa și
Statele Unite „sunt direct implicate” în conflictul din Ucraina, afirmă Kremlinul
Statele Unite „sunt direct implicate” în conflictul din Ucraina, afirmă Kremlinul
Kremlinul a susţinut joi că livrarea rachetelor americane ATACMS către Kiev nu va schimba nimic în conflictul din Ucraina, după ce Washingtonul a anunţat că va furniza Ucrainei astfel de......
Test Dacia Duster 3: Schimbare radicală
Test Dacia Duster 3: Schimbare radicală
Dacia Duster, SUV-ul asamblat exclusiv în România pentru piața europeană, a ajuns la a treia generație și, de-a lungul ...
Uber extinde serviciul Uber Green la Brașov
Uber extinde serviciul Uber Green la Brașov
Uber extinde serviciul Uber Green la Brașov, la șase ani de când a lansat serviciul în România.
Costurile cu mâna de lucru în UE au crescut cu 5,3% în 2023. În România au urcat cu 16,1%
Costurile cu mâna de lucru în UE au crescut cu 5,3% în 2023. În România au urcat cu 16,1%
Costurile cu mâna de lucru în Uniunea Europeană au urcat anul trecut cu 5,3%, însă ţările membre din Europa de Est ...