1EUR = 4.8738 RON | Bucureşti 10 º

Finanţe şi bănci

Legea dării în plată a trecut de Parlament. Doar o decizie a Curţii Constituţionale o poate opri de la promulgare

DAREA IN PLATA - Legea dării în plată a trecut de plenul Camerei Deputaţilor. Au fost 207 voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere.

(update 13 apr, 2016 17:53) Suciu: Legea dării în plată nu are un caracter social atât de pronunţat cât ar fi dorit Guvernul
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat, miercuri, într-un briefing la Palatul Victoria, că, din păcate, Legea privind darea în plată nu are un caracter social atât de pronunţat cât ar fi dorit Executivul.


Întrebat dacă Guvernul ia în calcul să sesizeze Curtea Constituţională în acest caz, Dan Suciu a spus că nu s-a discutat acest subiect.


"Am văzut că a trecut de votul Camerei darea în plată. S-a ţinut cont de anumite aspecte pe care şi Guvernul le solicita pentru instaurarea şi clarificarea caracterului social al acestui proiect de lege. Acesta a fost obiectivul principal al Guvernului, vorbim de programul "Prima Casă", care trebuie să fie eliminat, şi instaurarea unui plafon. Mai avem şi alte condiţii. Din păcate, nu are un caracter social atât de pronunţat cât ar fi dorit Guvernul şi rămân anumite rezerve legate de retroactivitate, rezerve pe care le exprimase şi CSM, şi Ministerul Justiţiei. E un proiect care a trecut de Cameră, nu avem o altă poziţie în acest moment legat de legea respectivă", a explicat Dan Suciu.
(update 13 apr, 2016 17:26) ARB, după votarea legii dării în plată: Va avea un impact negativ asupra stabilităţii financiare
Legea dării în plată va avea un impact negativ asupra stabilităţii financiare şi există interpretări ale industriei financiare, ale BCE şi ale altor instituţii cu privire la posibilele elemente de neconstituţionalitate şi de hazard moral, este de părere Asociatia Română a Băncilor (ARB)


"Comunitatea bancară ramane la aceeasi parere conform careia legea darii in plata va avea un impact negativ asupra stabilitatii financiare, asa cum pentru prima oara s-a considerat de catre Banca Nationala a Romaniei in sensul identificarii unui risc sistemic sever determinat de cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar bancar", a anunţat miercuri ARB.


În plus, Asociaţia spune că exista interpretari clare ale industriei financiare, ale Preşedinţiei şi Guvernului României, Băncii Centrale Europene şi ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la posibilele elemente de neconstituţonalitate şi de hazard moral.


"Aceste elemente de neconstituţionalitate împreună cu modificarea sau afectarea contractelor încheiate legal cu băncile în trecut vor fi luate în considerare de către instituţiile de credit cu privire la modul în care vor reacţiona la impactul acestei legi", a arătat ARB.
(update 13 apr, 2016 17:22) Băncile cer verificarea constituţionalităţii legii. Majorează BNR provizionarea creditelor?
După votarea legii dării în plată în plenul Parlamentului, doar Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Preşedintele României sunt instituţiile care pot cere Curţii Constituţionale a României să verifice constituționalitatea actului normativ. Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) va solicita tuturor acestor instituţii să verifice acest lucru. Bogdan Preda, director executiv Relaţii Publice şi Instituţionale în cadrul CPBR, a declarat că instituţia pe care o reprezintă va solicita în scris tuturor celor care pot cere verificarea constituţionalităţii legii dării în plată să o facă.

„Vom cere acest lucru cu atât mai mult cu cât, noi considerăm în continuare că aplicarea legii dării în plată şi pentru creditele în derulare este neconstituţională”, a declarat Bogdan Preda.


Directorul CPBR a arătat că una din regulile pieţei bancare după un astfel de act legislativ cu impact direct asupra sistemului bancar, este de a cere măsuri suplimentare pentru ca băncile comerciale care au astfel de credite în derulare să rămână solvabile. Există posibilitatea ca BNR să ceară ca toate creditele care sunt pasibile de a intra sub incidenţa dării în plată să fie provizionate suplimentar. Bineînţeles ar trebui definite aceste credite şi probabil va fi necesară o reglementare suplimentară a băncii centrale.
(update 13 apr, 2016 15:33) Dascălu, ING: 60%, darea în plată se loveşte de CC. 40%, intră în forma actuală, pagubele vor fi acoperite de la buget
Economistul-şef al ING Bank, Ciprian Dascălu, acordă o probabilitate de 60% ca legea dării în plată, care a trecut azi de Parlament, să fie blocată, în urma unei sesizări de la Guvern sau Preşedinţie, de către Curtea Constituţională, care ar urma să solicite "modificări semnificative". Dacă totuşi legea va intra în vigoare în forma actuală, eventualele pierderi vor fi acoperite cel mai probabil, în final, de la bugetul de stat, potrivit analistului.


Scenariile de la ING:


60% probabilitate - Curtea Constituţională va solicita modificări semnificative la legea dării în plată


Analiştii ING asociază Guvernului cea mai ridicată probabilitate să sesiseze CC, deoarece legea dării în plată va afecta costurile de finanţare ale României pe termen mediu şi ar putea provoca avertismente din partea agenţiilor de rating. Preşedintele ar putea sesiza de asemenea legea la CC deoarece majoritatea nemulţumirilor exprimate atunci când a retrimis-o în Parlament, inclusiv îndemnul de a ţine cont de poziţia Băncii Centrale Europene, nu par să fi fost băgate în seamă.
 


40% probabilitate - Legea va intra în vigoare în forma actuală


Preşedintele are 10 zile la dispoziţie pentru promulgare. După ce debitorii vor începe să-şi exercite noile prerogative - să dea casele la bancă pentru a-şi şterge datoriile - băncile vor putea sesiza la rândul lor Curtea Constituţională. Procedura ar putea dura o perioadă mai îndelungată de timp, ceea ce va asigura oportunitatea de a profita de prevederile legii dării în plată pentru majoritatea celor eventual interesaţi. "Considerăm că abrogarea legii în urma unor eventuale excepţii de neconstituţionalitate stabilite în acest caz ar fi un proces dificil, puţin probabil". Astfel, odată stabilite pagubele, acestea vor fi acoperite cel mai probabil de la bugetul de stat.


Experţii ING cred că legea va fi amendată în final, la un moment dat, având în vedere multitudinea de implicaţii: corecţia pieţei rezidenţiale, încetinirea creşterii economice, creşterea şomajului, scăderea accesibilităţii creditului pentru locuinţe, probleme legate de dreptul de proprietate, reacţii din partea agenţiilor de rating. Citeşte mai departe aici

Legea dării în plată a trecut de plenul Camerei Deputaţilor, cameră decizională, în aplauzele deputaţilor prezenţi. Preşedintele Klaus Iohannis nu mai poate întoarce legea în Parlament spre reexaminare, deci doar o sesizare la adresa Curţii Constituţionale mai poate opri legea spre promulgare. "Legea mai poate fi atacată la Curtea Constituţioinală de preşedinte, avocatul poporului, 50 de parlamentari sau 25 de senatori şi 25 de deputaţi, exact cum scrie în lege. Dar nu cred că se va întâmpla acest lucru", a declarat iniţiatorul legii deputatul Daniel Zamfir.

După intrarea în vigoare a legii, debitorii pot returna băncii imobilul adus drept garanţie la contractarea unui credit, după care datoria lor faţă de bancă de sa va stinge, chiar dacă valoarea imobilului este mai mică decât a cea a creditului contractat. Au fodst aduse câteva amendamente, care au fost votate în Plen.

Deputaţii din Comisia Juridică au fost de acord să scoată programul Prima Casă din legea dării în plată, iar plafonul creditului până la care se va aplica legea dării în plată ajunge la 250.000 de euro.

Şi amendamentul ca legea dării în plată să se aplice doar pentru creditele folosite pentru cumpărarea de locuinţe sau pentru terenuri cu destinaţia de locuinţă a fost votat în Comisia Juridică a Camerei.

Legea se va alica tuturor celor care au un credit contractat în condiţiile de mai sus, inclusiv a celor care au intrat deja în executare silită sau a celor la care executarea silită s-a încheiat. 

După vot, așa cum avocatul Gheorghe Piperea sugera încă de anul trecut, iar reprezentanții BCR, cea mai mare bancă din sistem, declarau recent, va urma probabil un lung șir de procese: băncile vor contesta la rândul lor darea în plată pentru fiecare client în parte.

Cât costă darea în plată din perspectiva BNR

Conform raportului de stabilitate financiară prezentat de Banca Națională la sfârșitul săptămânii trecute, 97.500 de ipoteci s-au devalorizat accentuat în perioada de criză şi s-ar califica la legea dării în plată. Diferenţele dintre valoarea actuală a imobilelor şi cea a creditelor acordate este de circa 8,2 miliarde lei. Cum 5,4 miliarde de lei au fost deja provizionaţi de sistemul bancar, introducerea plafonului de 250.000 de euro în legea dării în plată reduce pierderea posibilă a sistemului bancar la circa un miliard de lei, adică 220 milioane de euro.

În schimb, potrivit unor declaraţii de acum o lună ale viceguvernatorului BNR, Liviu Voinea, la nivel naţional, cei care ar putea beneficia de legea dării în plată vor renunţa la avansuri şi rate plătite până acum la bănci de circa 10 miliarde de lei, adică 2,2 miliarde de euro.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO