1EUR = 4.7789 RON | Bucureşti 10 º

News

Atac la Rompetrol şi la capitalul străin - The Financial Intelligencer

Blogul The Financial Intelligencer, specializat în investigaţii economice, a realizat un material amplu despre situaţia dificilă  cu care se confruntă grupul Rompetrol în România, generată de autorităţi, şi a consecinţelor negative ale acesteia.

05 dec, 2016 | ECONOMICA.net

Iată, integral, analiza celor de la The Financial Intelligencer: 

Rompetrol, o importantă companie energetică din România, se afla în pragul vânzării către o companie chineză când una din agențiile de investigare a infracționalității din această țară, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), a anunțat că cercetează o tranzacție veche de 13 ani. Contextul în care a fost luată decizia de lansare a investigației nu a fost dezvăluit.

Investigația a avut ca rezultat confiscarea de active Rompetrol în valoare de peste 670 milioane dolari, a pus în pericol investiția chineză și a determinat proprietarii kazahi, compania KazMunaiGas, să avertizeze că își reconsideră investiția cu o vechime de nouă ani în această țară. KazMunaiGas International (KMGI) a intrat în România în 2007, atunci când a achiziționat rafinăria Petromidia și platforma petrolieră Vega. În prezent, acestea sunt reunite sub numele Oilfield Exploration Business Solutions.
KMGI declară că nu are nicio legătură cu evenimentele sau persoanele investigate. În plus, declară că a investit aproximativ 1,6 miliarde dolari în infrastructura energetică a României într-o perioadă de nouă ani, și că a contribuit într-o mare măsură la veniturile fiscale ale țării. Ca urmare a acestor investiții, Kazahstan a depășit Rusia ca principală sursă energetică a României, Asia Centrală furnizând 55% din această energie, comparativ cu cele 27 de procente ale Rusiei.

Problemele de astăzi își au originea într-o serie de tranzacții controversate ale lui Dinu Patriciu, un afacerist român deosebit de controversat care s-a îmbogățit de pe urma Rompetrol. Patriciu a murit în 2014. Acesta a achiziționat Rompetrol de la statul român în 1998 și l-a utilizat într-o serie de achiziții înainte de a converti o datorie a Rompetrol în valoare de 570 milioane dolari în obligațiuni cu un termen de șapte ani. Această măsură a avut loc în 2003, în perioada guvernării Adrian Năstase. Ulterior, Năstase a petrecut doi ani în spatele gratiilor pentru infracțiuni împotriva legii privind finanțarea campaniei electorale și a partidelor politice.

Conversia datoriei în obligațiuni a fost deosebit de controversată, existând acuzații că valoarea companiei a fost masiv subevaluată de Patriciu. DIICOT a început investigarea acestui acord.

În 2007, Patriciu a vândut 75% din acțiunile la Rompetrol către KazMunaiGaz, compania energetică de stat din Kazahstan, pentru suma de 2,7 miliarde dolari. Această tranzacție l-a transformat pe Patriciu în miliardar și cel mai bogat român în viață. Cu puțin timp înainte de moartea sa, Patriciu a fost achitat de fraudă, spălare de bani și manipularea pieței bursiere în beneficiul Rompetrol.

În 2010, obligațiunile au fost convertite în capital, guvernul preluând 44,7% din companie. Și această conversie a fost considerată suspectă, conform unui raport din BNE Intellinews, conducând la o nouă investigație.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a contestat conversia în 2010 și a confiscat o parte din activele rafinăriei. Această măsură a fost ulterior respinsă în urma unei decizii judecătorești.

DIICOT și-a reînceput investigația în mai 2016, în ceea ce presa locală a denumit dosarul Rompetrol II, care a fost anunțat la doar câteva zile după ce KMGI și-a anunțat intenția de a vinde un pachet de 51% din acțiuni către o companie chineză. Participația guvernului român la rafinăria Petromidia nu urma a fi afectată. Investigația a fost considerată de o complexitate imensă. Patru foști miniștri au fost puși sub acuzare în acest dosar.

Presa din România a ridicat câteva întrebări, amintind că un scandal similar implicând privatizarea companie petroliere Petrom a avut ca rezultat un tratament mult mai tolerant. Evenimentul Zilei, un important cotidian bucureștean, concluziona că "statul aplică un dublu standard în legătură cu cele două privatizări, și ce investitor își poate permite să plătească sumele absurde vehiculate de DIICOT, ale cărei acțiuni ar putea chiar să alunge unul din cei mai mari investitori din economia românească, într-un moment în care alți operatori de rafinării europeni se retrag din această industrie."

La 26 iulie 2016, KMGI a emis o contestație împotriva confiscării activelor. O scrisoare trimisă de firma de avocatură Freshfields către prim-ministrul României și alți miniștri acuza DIICOT și alte agenții ale statului de o "încercare de a confisca și distruge activitățile Oilfield."

Scrisoarea face referire la tranzacție ca având loc anterior intrării KMGI în România, atunci când compania Rompetrol, aflată atunci în proprietatea statului, a vândut o participație la o companie libiană către Repsol, compania energetică de stat din Spania. Aceasta continuă: "la câțiva ani după privatizare ... autoritățile române au inițiat proceduri de recuperare a tuturor creanțelor de la Repsol despre care susține că ar fi trebuit plătite statului român."
Scrisoarea se referă la o decizie judecătorească civilă prin care KMGI era declarată responsabilă pentru "presupusa delapidare a plăților de la Repsol de către foștii proprietari și fosta conducere". Pierderile inițiale au fost estimate la 58 milioane dolari, dar, ca urmare a aplicării unor penalizări de întârziere, acestea au ajuns la 240 milioane dolari. Documentul continuă prin a acuza autoritățile române de impunerea unor ordine de confiscare extinsă a activelor Olidfield, având ca rezultat "slăbirea efectivă a companiei."

Documentul mai susține următoarele: "Procesul la care Oilfield a fost obligată să participe era incorect procedural și arbitrar, caracterizat de o încălcare flagrantă a prevederilor legale ... România a discriminat Oilfield printr-un tratament draconic... Aceasta constituie o expropriere fără compensație."

Ulterior, DIICOT a extins gama activelor Rompetrol confiscate. Aparent, active Rompetrol în valoare de peste 2,1 miliarde dolari fac acum obiectul ordinelor de confiscare.

Un efect al măsurii împotriva activelor energetice ale KMGI este întârzierea vânzării unei participații către CEFC China Energy, o companie chineză cu sediul în Shanghai. CEFC pare a rămâne interesată în această tranzacție și a oferit KMGI o prelungire a termenului-limită de încheiere a acesteia. Azamat Zhangulov, vicepreședinte senior al KMGI, declara în octombrie că "tranzacția este în curs de renegociere."

KMGI atrage atenția asupra riscului pe care această confiscare îl prezintă pentru diversitatea și autosuficiența energetică a României. Acest aspect este crucial mai ales având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene. Posibilitatea ca investitorul kazah să se retragă din România în favoarea altor piețe central europene rămâne foarte actualş și reaă în lipsa unor inițiative din partea guvernului român, avertizează aceasta.
Viitorul fondului investițional comun în valoare de un miliard de dolari, înființat de guvernul kazah conform unui memorandum de înțelegere privind dezvoltarea investițiilor în domeniul energetic din România, pare de asemenea în pericol.

În plus, investitorii străini vor ține seamă de tratamentul pe care România îl aplică unui investitor străin atunci când vor decide dacă să investească în această țară, avertizează KMGI. Zhangulov observă că sectorul petrolier din România era "neproductiv, ineficient, necompetitiv și aproape de faliment" atunci când compania a achiziționat Rompetrol. "Am transformat Rompetrol într-un lider al producției de volume și exporturi de calitate.... Am investit miliarde pentru ca activele noastre să fie cele mai bune de pe piață. Suntem buni cetățeni corporativi și facem bine României."

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO