Atracţiile turistice româneşti vor fi promovate în Uzbekistan şi în Coreea de Sud

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Avem în vedere Uzbekistanul, pe care l-am vizitat recent şi am constatat că cei de acolo sunt interesaţi de România. Ne dorim ca în luna octombrie să participăm la târgul de turism care se desfăşoară în Uzbekistan şi să ne promovăm în acea zonă. Am văzut un interes şi din zona Coreei de Sud. Vrem să ne promovăm pe noi destinaţii, dar în contextul exonomic internaţional este foarte greu să prevăd de acum, pentru o perioadă de 4-5 ani, pe ce pieţe să ne promovăm. Pot apărea pe parcurs diverse oportunităţi sau pot apărea probleme în alte zone”, a spus Filipescu.

El a afirmat că turiştii din Uzbekistan şi Coreea de Sud pot fi atraşi în România cu circuitele culturale şi cu Delta Dunării, dar pe aceştia „îi interesează foarte mult” turismul de sănătate şi turismul balnear.

Filipescu vrea ca promovarea pe anumite pieţe să aibă o anumită repetabilitate şi să facă parte dintr-un program.

„Nu ne mai dorim să facem campanii de promovare punctuale, într-o anumită perioadă, şi care să nu aibă niciun fel de efect. În acest sens am comandat un studiu de impact, vrem să vedem ce au făcut predecesorii şi să avem un moment zero. Facem o analiză a profilului turistului în fiecare piaţă şi a perioadelor în care este oportun să ne promovăm, perioadele în care ei îşi aleg concediile”, a mai spus oficialul din turism.

ANT are în vedere deschiderea unor reprezentanţe de turism în Japonia şi în Dubai şi intenţionează să concentreze promovarea, pe lângă destinaţiile devenite clasice, gen Germania, Spania, Austria etc., şi pe pieţele din Israel, China şi India. Autoritatea mai încearcă, de asemenea, să atragă turişti şi din alte state din fosta Uniune Sovieticã.

Anul trecut s-au cazat în hotelurile şi pensiunile din România aproximativ 1,6 milioane de străini, cu peste 9% mai mult decât în 2011.

Hotelurile din România sunt pe penultimul loc în Europa după gradul de ocupare în timpul verii şi deţine detaşat ultima poziţie în clasamentul privind ponderea străinilor în totalul turiştilor, cauzele fiind fluxul slab de turişti de afaceri, imaginea externă proastă, tarifele mari şi evaziunea.