Au bani de cheltuială, dar nu au malluri. Oraşele pe care le-au ratat dezvoltatorii

Proiecte de centre comerciale de peste 1,7 miliarde de euro au fost anunţate pentru patru judeţe şi îngheţate de criză. Un studiu recent arată că în aceste locuri există potenţial de creştere, datorită puterii mari de cumpărare a locuitorilor. ECONOMICA.NET îţi prezintă cine şi ce planuri măreţe avea pentru oraşele  Timişoara, Sibiu, Braşov sau Piteşti.
Andrada Ghira - mie, 30 mai 2012, 21:01
Au bani de cheltuială, dar nu au malluri. Oraşele pe care le-au ratat dezvoltatorii

În Timiş, Argeş, Braşov şi Sibiu, Produsul Intern Brut (PIB) depăşeşte 6.000 de euro per capita, iar locuitorii acestor judeţe nu au la fel de multe spaţii comerciale moderne precum cei din Iaşi, Suceava, Bihor sau Arad, unde au fost construite mai multe centre comerciale şi unde PIB-ul este mai mic.

Studiul „Formule de succes pentru centrele comerciale din România” realizat de PricewaterhouseCoopers România şi Sonae Sierra arată că în judeţele Sibiu, Braşov, Argeş şi Timişoara există potenţial de creştere a suprafeţelor comerciale. În anii dinaintea crizei, în oraşele din aceste judeţe au fost anunţate mai multe proiecte de retail, însă dezvoltatori şi-au oprit pentru moment planurile de construcţie.

În oraşul Braşov însă, doi mari retaileri – Cora şi Auchan, şi-au anunţat în ultimul an planurile de dezvoltare a unor centre comerciale. La Timişoara, deocamdată există un singur centru comercial modern – Iulius Mall, cel al omului de afaceri Iulian Dascălu. Iar judeţul Argeş a fost ocolit de dezvoltatori, după ce în perioada 2007-2008 au fost inaugurate trei noi malluri. Deşi la Sibiu au fost anunţate mai multe proiecte de centre comerciale, nici unul nu a mai prins contur. Singurul mall care nu are competiţie pe piaţa sibiană este Sibiu Shopping City, aflat în portofoliul celor de la ARGO Real Estate.

Mallurile din judeţul Argeş

Iris Shopping Center este unul dintre cele trei malluri care au fost deschise în Piteşti. Mallul are o suprafaţă închiriabilă de 33.000 mp şi a fost cumpărat în 2010 de fondul de investiţii sud-african NEPI, pentru suma de 21 de milioane de euro. Jupiter City are o suprafaţă de 37.000 mp, a fost construit de societatea Jupiter Piteşti SRL şi a fost inaugurat în 2008. În Euromall, inaugurat în mai 2007, au fost investite peste 40 de milioane de euro şi a fost preluat în aceeaşi lună de fondul de investiţii austriac Immoeast pentru suma de 87 de milioane de euro. Mallul are o suprafaţă de 32.000 mp.

Allegria Piteşti este mallul anunţat şi amânat, care urma să fie dezvoltat de Girexim Universal. Proiectul urma să aibă o suprafaţă de 64.000 mp şi necesita investiţii de 100 de milioane de euro la momentul anunţului, în toamna anului 2008. 

Puhoi de malluri amânate la Timişoara

În afară de de Bega Mall, care aparţine fraţilor Cristescu şi care funcţionează într-o clădire veche, şi Iulius Mall, al lui Iulian Dascălu, nu mai există un alt centru comercial modern, deşi mai multe companii şi-au anunţat pe rând, intenţiile de dezvoltare. 

Un mall voiau să facă şi fraţii Cristescu în urmă cu câţiva ani şi care a fost amânat. Dar se pare că oamenii de afaceri au scos de la naftalină proiectul. Emil Cristescu a declarat recent pentru ECONOMICA.NET că va demara anul acesta lucrările de construcţie a unui parc comercial pe o suprafaţă de 22 de hectare şi că fondurile necesare se ridică la 50 de milioane de euro.

Fortress Gate trebuia să fie un mall cu o suprafaţă închiriabilă de 21.000 mp. În 2009, lituanienii de la Europa Group au vândut proiectul către Cerealcom Timiş, firmă controlată de Mioara Simcelescu, care anunţa că vrea să construiască un hotel de cinci stele. Un alt proiect, Timişoara Plaza urma să fie construit de israelienii de la Plaza Centers, care de la un raport fiananciar la altul amână demararea lucrărilor.

Civis Center Timişoara este un proiect care urma să fie dezvoltat de omul de afaceri Ion Ţiriac. Proiectul urma să fie construit în parteneriat cu cei de la Riofisa şi presupunea construcţia unui mall de 65.000 de mp şi investiţii de 150 de milioane de euro. Două companii din Italia aveau şi ele mari planuri pentru oraşul din vestul României. Cei de la Gruppo Policentro vroiau să dezvolte un complex amplu, însă proiectul este îngheţat din 2008, iar Timişoara Shopping City urma să fie dezvoltat de italieniil de la Promos Brescia, care vroiau să construiască un outlet cu o suprafaţă închiriabilă de 25.000 mp şi cu 130 de magazine.

Braşov

Aici există centre comerciale mai mici: inaugurat în 2004, Eliana Mall, cu o suprafaţă de 10.000 mp, Macromall este şi mai mic; are o suprafaţă de 7.900 mp şi a fost deschis în 2005, iar în 2006 a fost inaugurat şi Magnolia Shopping Center ce are o suprafaţă de 7.500 mp. Unirea Shopping Center Braşov are are 18.000 mp şi a fost deschis în 2008 de către familia Adamescu, în apropierea căruia mai există şi My Place Mall.

Şi Braşovul se afla pe harta investiţiilor ale omului de afaceri Ion Ţiriac. Acelaşi parteneriat cu cei de la Riofisa prsupunea construcţia unui mall, a unui hotel,  trei clădiri de birouri şi spaţii rezidenţiale. Investiţia: circa 150 milioane de euro. Roua Shopping Park este un proiect care a intrat în portofoliul celor de la Immofinanz în 2009, când a preluat întreaga participaţie. Mallul urma să aibe 60.000 mp, dar nu a mai fost dezvoltat. Austriecii mai deţin la Braşov şi terenul de 6,1 ha al IUS Braşov, unde urma să fie construit un mega proiect care cuprindea un mall, hotel, centru de afaceri dar şi locuinţe. Investiţia anunţată atunci a fost de 240 milioane de euro.

Presa locală scria că anul acesta ungurii de la TriGranit ar putea începe lucrările la Polus Center, proiect care la momentul anunţului necesita o investiţie de 160 de milioane de euro. Coresi Shopping City, mallul care trebuia să fie construit pe platforma fabricii Tractorul a fost preluat anul acesta de Immochan, divizia de real estate a retailerului Auchan. Cei de la Centerra Capital Partners anunţau în 2010 investiţii de 110 milioane de euro. Acum, proiectul va fi dezvoltat în mai multe etape de Immochan.

Oficialii Echo Investment, companie deţinută de unul dintre cei mai bogaţi oameni din Polonia, au declarat anul trecut că lucrările pentru Korona Mall au fost începute, însă ele urmează un ritm mai lent. Investiţia în proiect este de 80 de milioane de euro, la jumătate faţă de nivelul anunţat iniţial. Braşovul se număra printre cele zece oraşe ţintite de Mivan pentru deschiderea unui Tiago Mall de 70 de milioane de euro.

Sibiu

Sibiu Shopping City, de 80.000 de mp, este un parc de retail care pare să nu aibă concurenţă pe piaţa sibiană. Proprietatea, care se află în portofoliul celor de la ARGO Real Estate, are un grad de ocupare de peste 90%.

Pe platforma fabricii Simerom urma să fie construit Festival Mall, un proiect al firmei Primavera Development, care anunţase o investiţie de 50 de milioane de euro. La fel ca şi Braşovul, şi Sibiul urma să aibă un mall Tiago de 70 de milioane de euro, dar care nu s-a mai făcut, după ce primul mall al celor de la Mivan, la Oradea, a intrat în faliment şi a fost cumpărat în 2010 de omul de afaceri Gabriel Popoviciu.

În 2008, fondul de investiţii Immoeast şi compania austriaca S+B Gruppe anunţau un proiect de 120 de milioane de euro: Sibiu City Center. CA Immo şi Oasis urma să construiască proeictul SCS Shopping Center Sibiu, un parc de retail de peste 80.000 mp, care avea nevoie de fonduri de 95-105 milioane de euro. Şi omul de afaceri Ilie Carabulea avea planuri care prevedeau constructia unui mall de 25 de milioane de euro: Airport Shopping Center, cu o suprafata de 45.000 de mp în zona de vest a oraşului. Alte intenţii, dar doar la nivel declarativ au fost şi cele ale investitorilor Plaza Centers şi TriGranit.

Aproape 20 de malluri care urmau să fie construite în aceste judeţe au rămas doar amintire. Potenţial există, însă dezvoltatorii care au mai rămas pe piaţa locală se plâng că este foarte greu să obţină finanţare de la bănci, care acum suflă şi-n iaurt, după ce s-au fript cu mai multe credite acordate unor dezvoltatori care au luat drumul falimentului. Ingo Nissen, managing director Sonae Sierra este de părere că situaţia cu băncile care nu acordă împrumuturi se va schimba de-abia peste trei, patru ani.

Te-ar mai putea interesa și
Jumătate dintre români preferă în casă temperaturi între 22 și 24 de grade și chiar peste – studiu E.On
Jumătate dintre români preferă în casă temperaturi între 22 și 24 de grade și chiar peste – studiu E.On
Interesul românilor pentru reducerea consumului de energie a crescut semnificativ în ultima perioadă, circa 80% dintre români afirmând că au luat măsuri în acest sens sau se gândesc să o......
Raiffeisen se aşteaptă ca solicitările BCE să accelereze reducerea afacerii din Rusia
Raiffeisen se aşteaptă ca solicitările BCE să accelereze reducerea afacerii din Rusia
Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală prezentă pe piaţa rusă, se aşteaptă ca Banca Centrală ...
Startup-ul Swisspod Technologies, care dezvoltă o tehnologie pentru transport terestru de foarte mare viteză, de 1.200 km/h, lansează o rundă de finanţare de 200.000 de euro pe SeedBlink
Startup-ul Swisspod Technologies, care dezvoltă o tehnologie pentru transport terestru de foarte mare viteză, de 1.200 ...
Swisspod Technologies, un startup fondat de doi câștigători ai competiției SpaceX Hyperloop Competition — românul ...
România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje din UE între veniturile populaţiei
România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje din UE între veniturile populaţiei
România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje din UE între veniturile mari şi cele mici în rândul populaţiei, ...