Augustin Lazăr: Combaterea în continuare a corupţiei şi resetarea managerială a Ministerului Public, printre priorităţi

‘Există nişte priorităţi pe care le-am făcut publice deja şi care sunt cunoscute din raportul MCV, cu referire la combaterea în continuare a corupţiei, cu referire la problematica criminalităţii din domeniile vulnerabile, cele care afectează resursele bugetului naţional şi nivelul de trai al cetăţenilor, şi, de asemenea, cu referire la formarea profesională a colegilor noştri, resetarea managerială a Ministerului Public. Sunt câteva grupări de obiective care vor fi avute în vedere şi pe care le voi prezenta pe larg la momentul potrivit’, a declarat Augustin Lazăr.

El a menţionat că va fi o nouă echipă de conducere, ce va da un nou impuls activităţii Ministerului Public.

‘Evident că mai întâi va fi o nouă echipă de conducere, care va avea un proiect managerial ce va fi avizat, probabil, de Consiliul Superior al Magistraturii şi o nouă echipă va da un nou impuls activităţii Ministerului Public’, a declarat Lazăr, întrebat cum anume va avea loc resetarea managerială a Ministerului Public.

Augustin Lazăr a subliniat că trebuie să existe un ‘MCV’ în interiorul Ministerului Public.

‘Ceea ce este important pentru noi sunt obiectivele pe care ni le-am propus pentru reformarea Ministerului Public. Adică, dacă nu le face cineva, nu-şi asumă răspunderea cineva cu experienţă şi care să-i ajute şi pe colegii mai tineri, care sunt de un nivel profesional excepţional, să le împărtăşească din experienţa pe care o are, atunci cine să vină să ni le dea? Noi am urmat diverse cursuri şi diverse stagii de pregătire, au fost experţi europeni, au fost experţi de înaltă ţinută la seminariile noastre, ne-au transferat know-how, acum ar fi momentul să arătăm că şi noi ştim să facem ceva pe mâna noastră. Nu trebuie să vină nimeni să ne spună ce e de făcut şi să arătăm că există un MCV din interiorul instituţiei noastre, că ne putem controla, verifica şi putem obţine rezultate performante din ceea ce ştim noi, după expertiza noastră’, a declarat procurorul.

Lazăr a menţionat că, în două-trei săptămâni va avea loc, probabil, interviul în faţa CSM-ului, atunci când îşi va prezenta proiectul cu referire la susţinerea atribuţiilor manageriale. ‘După, în ipoteza în care se obţine avizul şi se merge pe această propunere, ar urma numirea, conform programului care este stabilit’, a precizat Augustin Lazăr.

În ceea ce priveşte informaţiile apărute în anumite canale media, potrivit cărora nominalizarea sa ca procuror general al României ar avea legătură cu preşedintele Klaus Iohannis, Augustin Lazăr le-a catalogat drept ‘speculaţii hilare’. El a apreciat, în acelaşi timp, că nominalizarea sa se datorează experienţei pe care o are.

‘Cu certitudine, că toţi candidaţii care au fost acolo sunt magistraţi ai Ministerului Public cu anvergură serioasă şi că s-a făcut o comparaţie între ceea ce e de făcut între fişa postului procurorului general şi misiunile pe care le are în continuare procurorul general şi capacitatea candidatului de a le pune în aplicare. Şi, după cum s-a văzut, la experienţa şi la nivelul de expertiză pe care le am, se pare că s-a potrivit mai bine şi nu faptul că aş cunoaşte pe X sau pe Y, ceea ce este hilar’, a afirmat Lazăr.

Acesta a făcut referire şi la examenele pe care le-a susţinut până acum, unde a avut rezultate foarte bune.

‘Şi atunci, de asemenea, niciun om public şi nicio persoană publică nu a avut nicio legătură cu examenele mele. Dar, sigur că se fac tot felul de speculaţii’, a conchis Augustin Lazăr.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a transmis vineri CSM propunerea pentru numirea în funcţia de procuror general al PÎCCJ a lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit unui comunicat al MJ, în timpul dialogului cu ministrul Justiţiei, Augustin Lazăr a demonstrat că ‘are viziunea managerială, determinarea şi autoritatea necesară pentru reformarea şi consolidarea Ministerului Public’. De asemenea, sursa citată precizează că, în desemnarea propunerii, ministrul Justiţiei a avut în vedere îndeplinirea criteriilor de integritate, vechimea neîntreruptă în Ministerul Public, experienţa profesională şi managerială relevantă şi capacitatea decizională.