Automedicaţia pentru Covid-19 creşte riscul rezistenţei la antibiotice, atrag atenţia medicii

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Clarificarea protocolului de tratament pentru SARS-CoV-2, prin introducerea prevederii care stipulează că antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19 dacă nu există suspiciune de suprainfecție bacteriană, era necesară, astfel încât să nu asistăm la escaladarea rezistenței antimicrobiene. Într-adevăr, administrarea nejustificată a antibioticelor poate avea consecințe asupra pacientului și asupra rezistenței bacteriene la nivel macrosocial”, a declarat doctor Daciana Toma, medic de familie și reprezentant al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

O analiză a studiilor publicate pe pacienții spitalizați cu COVID-19 și citată de OMS arată că, în timp ce 72% dintre pacienți au primit antibiotice, doar 8% dintre ei au demonstrat coinfecții bacteriene sau fungice suprapuse.
De asemenea, OMS raportează că azitromicina este utilizată pe scară largă împreună cu hidroxiclorochina. Un studiu recent efectuat în unitățile de terapie intensivă din 88 de țări a arătat că, deși doar 54% dintre pacienți au fost suspectați sau s-a dovedit că au o infecție bacteriană, 70% dintre aceștia au primit cel puțin un antibiotic, fie în scop profilactic, fie terapeutic.
„Un risc suplimentar îl reprezintă internările din această perioadă, care cresc posibilitatea apariției infecțiilor asociate asistenței medicale prin dezvoltarea și transmiterea organismelor multirezistente. Acestea, la rândul lor, duc la creșterea utilizării antibioticelor”, a declarat medicul Codruț Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie.

Infecțiile cu germeni multirezistenți reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate și specific pentru sistemul de sănătate și spitalele din România.

„Conștientizarea populației referitoare la pericolele consumului nejustificat de antibiotice reprezintă o preocupare veche a SNMF, pentru că acest comportament riscant impactează negativ activitatea medicilor de familie. Există de-a dreptul un mit atunci când vorbim de consumul de antibiotice în România, conform căruia antibioticele ar fi utile în aproape toate afecțiunile acute, indiferent că vorbim de răceli sau dureri de spate. Ori această situație trebuie corectată”, a declarat dr. Dina Mergeani, Președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.Fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an.

Românii folosesc antibiotic și pentru o simplă răceală

Datele comparate despre consumul de antibiotic (2018) în România și Uniunea Europeană, publicate de Eurostat și evaluate în cadrul unui studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, relevă că românii, într-o proporție foarte mare, folosesc în continuare incorect antibiotice, pentru simple răceli sau durere în gât.

Dacă la nivel european, 2 din 10 europeni utilizează antibiotic în răceală și gripă, în țara noastră, 3 din 10 români recurg la antibioterapie.
Cazurile indicate de europeni pentru consum de antibiotic sunt: bronșite (16%), dureri în gât (14%), răceală (12%). Dintre românii care au utilizat antibiotic, 33% dintre aceștia au răspuns că au folosit antibiotic pentru ameliorarea durerilor în gât, iar 30% în tratamentul răcelilor comune.
Dacă 93% dintre europeni consultă un medic înainte de a recurge la antibioterapie, numai 63% dintre români au mers la un consult medical înainte de a folosi antibiotic.

Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului. Pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din țara noastră indică în mod constant în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenței mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene.

Coaliția AMR 2050 este o campanie inițiată de Societatea Română de Rinologie și Societatea Națională de Medicina Familiei, având ca obiectiv conștientizarea și informarea publicului larg și medicilor cu privire la rezistența antimicrobiană (AMR).