Autorităţile publice sunt cele care trebuie să conducă eforturile de a combate economia subterană, susţin românii – studiu

‘La nivel regional, peste 80% dintre respondenţi se opun economiei subterane şi ar încuraja dialogul cu guvernele proprii pentru a acţiona concret împotriva acestui fenomen. Totodată, respondenţii şi-au arătat disponibilitatea de a-şi schimba obiceiurile la cumpărături după ce şi-au dat seama că plăţile cu cardul şi păstrarea bonurilor fiscale contribuie la combaterea comerţului fraudulos. În aproximativ toate ţările în care s-a desfăşurat sondajul, o pondere mare a cetăţenilor sunt conştienţi de existenţa economiei subterane, pe care o percep ca pe un fenomen negativ. Majoritatea respondenţilor (69%) înţeleg că economia gri diminuează din fondurile disponibile pentru serviciile publice, precum educaţia, sistemul public de sănătate sau infrastructura rutieră’, se arată în document.

Potrivit acestuia, pentru mai mult de 70% dintre respondenţi, ascunderea veniturilor faţă de autorităţile fiscale are un impact negativ asupra creşterii economice, activitate care duce la competiţie neloială. Astfel, peste 80% dintre consumatori ar vedea necesară asumarea de către propriile guverne a unor măsuri care să combată economia subterană şi ar încuraja dialogul activ al cetăţenilor cu autorităţile.

Doar 37% din totalul respondenţilor din regiune au putut identifica plata cu cardul în locul plăţii cu numerar drept un mijloc prin care ar putea să fie redusă economia subterană. În Ungaria, cifra a fost de 13%, cel mai scăzut procent de informare cu privire la acest aspect din Europa de Est.

‘Cu toate acestea, imediat ce consumatorii îşi dau seama că propriul lor comportament la cumpărături poate avea un impact uriaş, aceştia sunt dispuşi să şi-l schimbe. Aproximativ 80% dintre respondenţii din totalul eşantionului regional sunt dispuşi să efectueze mai des plăţi electronice (de la 60% în Slovenia la 85% în România; 76%, în medie, în regiunea Europei de Est), fiind conştienţi de faptul că tranzacţiile electronice şi înregistrate contribuie la diminuarea economiei subterane. De asemenea, aceiaşi respondenţi sunt mai dispuşi să-şi păstreze bonurile fiscale atunci când are loc o tranzacţie (de la 71% în Republica Cehă la 94% în Bulgaria)’, informează studiul citat.

George Simon, division president pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Mastercard susţine că există nevoia să fie indentificate acele activităţi educaţionale prin intermediul cărora să crească gradul de conştientizare al cetăţenilor cu privire la rolul pe care aceştia îl au în limitarea economiei subterane.

‘Studiul nostru arată că oamenii din întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est sunt, de fapt, aliaţi ai guvernelor în lupta de combatere a economiei subterane. Cu toate acestea, consumatorii nu cunosc faptul că, de cele mai multe ori, propriile lor comportamente de cumpărături pot face diferenţa. Atunci când realizează legătura dintre înregistrarea plăţilor efectuate de fiecare cu posibilitatea de a obţine beneficii tangibile prin îmbunătăţirea serviciilor publice, consumatorii sunt dispuşi să îşi schimbe comportamentul la cumpărături’, a spus Simon.

Studiul s-a desfăşurat în 10 pieţe din Europa de Est (Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Coraţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi România). În 9 dintre cele 10 ţări, studiul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online, pe o grupă de vârstă reprezentativă cuprinsă între 15 şi 64 de ani, pe un eşantion de 800 de respondenţi. Excepţie a făcut Bosnia şi Herţegovina, unde studiul a fost de tip omnibus şi a fost realizat pe un grup de 1.000 de persoane. Cercetarea avut loc în luna februarie a acestui an.