Autorităţile spun în sfârşit cine sunt „fantomele” cu rujeolă: familii care călătoresc mult şi nu au medic de familie

După ce ECONOMICA.NET a demonstrat cu date oficiale că peste 74% dintre copiii nevaccinaţi ROR în 2015 sunt nişte „fantome” pentru sistemul medical, despre care autorităţile nu ştiu nimic, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile publică astăzi, 23 septembrie, informaţii detaliate despre copiii diagnosticaţi cu rujeolă în 2016.

Majoritatea cazurilor confirmate cu rujeolă reprezintă focare de comunităţi cu acoperiri vaccinale suboptimale. Familii din aceste comunităţi călătoresc în mod repetat în afara ţării (de exemplu, Italia) şi migrează alternativ între judeţe învecinate. Unele dintre aceste familii nu sunt pe listele medicilor de familie. Altele – din cauza deplasarilor frecvente – nu se prezintă cu copiii la vaccinare, spun oficialii Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

Citeşte şi: Cei mai mulţi copii nu au fost vaccinaţi ROR pentru că nu au venit la medic, NU din cauza refuzului părinţilor

ECONOMICA.NET a dovedit cu date oficiale că refuzul părinţilor nu e principala cauză a nevaccinării ROR, ci neprezentarea copiilor la medic, fie pentru că nu sunt în evidenţa unui medic de familie, fie pentru că nu au domiciliu stabil.

Trei reacţii adverse postvaccinale au fost înregistrate la vaccinul ROR în anul 2016, ceea ce reprezintă o incidenţă de 0,001 la 100 de copii vaccinaţi. În epidemia actuală de rujeolă, tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import B3, diferită de tulpina endemica din România D4, mai informează CNSCBT.

Focarele, în mare parte în evoluţie, au fost constituite astfel:

• La granita dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj (219 cazuri dintre care 7 au fost cazuri de rujeola nosocomială);
• În judeţul Bistrita Năsaud – 127 cazuri şi în judeţul Cluj – 92 cazuri;
• În judeţul Mureş – 145 cazuri;
• În judeţul Arad – 113 cazuri dintre care două decese la copii cu vârsta sub un an care s-au prezentat tardiv la spital;
• În judeţul Timiş (71 cazuri dintre care un deces la copil cu vârsta sub un an cu spitalizari prelungite, care a avut în antecedente bronşiolită emfizematoasă, otită medie supurată);
• În judeţul Suceava (27 cazuri), în judetul Brasov (33 cazuri), în judeţul Salaj (7 cazuri) – focar inchis; în luna august a fost confirmat un caz nou; în judeţul Hunedoara (14 cazuri), în judeţul Caras – Severin (13 cazuri); patru din aceste cazuri au apărut într-un focar de scarlatină; în judeţul Alba – 3 cazuri; focar închis; în luna august a fost confirmat un caz nou.

Cazuri sporadice de rujeolă au fost confirmate la persoane nevaccinate sau incomplet vaccinate din Bucureşti (4 cazuri) şi din judeţele: Bacău (3 cazuri), Bihor (un caz), Constanţa (3 cazuri), Dâmboviţa (2 cazuri), Giurgiu (un caz), Iaşi (5 cazuri), Mehedinti (un caz), Neamţ (2 cazuri), Olt (2 cazuri), Sibiu (3 caz), Vaslui (un caz).

2010, ultimul an în care Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a făcut publice din proprie iniţiativă informaţii detaliate despre copiii confirmaţi cu rujeolă.

Din 2011, anul în care am avut epidemie de rujeolă cu 4.784 cazuri confirmate şi un deces, această instituţie care are în atribuţii informarea opiniei publice cu privire la amploarea bolilor transmisibile a decis să ascundă informaţii detaliate despre cazurile confirmate cu rujeolă.
2010 şi 2009 sunt ultimii ani în care Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a făcut publice de bună voie în raportările anuale informaţii detaliate despre copiii în cazul cărora s-a confirmat diagnosticul de rujeolă.