
Asocierea a fost desemnată câștigătoare pentru o ofertă de 33 milioane lei (fără TVA) iar contractul va putea fi semnat după încheierea perioadei legale în care pot fi depuse contestații.
Reevaluarea ofertelor s-a realizat în urma deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
„Drumul de mare viteză București – Giurgiu este un obiectiv în care am avut în vedere, încă de la început, realizarea unor proiecte complementare precum amenajarea unei piste olimpice de canotaj, cât și posibilitatea implementării prin parteneriat public-privat, aspecte ce sunt de natură să crească competitivitatea proiectului pentru obținerea finanțărilor europene”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
Studiul de Fezabilitate va stabili variantele de traseu, profilul drumului de mare viteză (autostradă sau drum expres), structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, precum viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse.
Contractul este finanțat din fonduri europene nerambursabile, Programul Transport 2021-2027 și din fonduri de la Bugetul de stat, iar durata realizării Studiului de Fezabilitate este de 16 luni.
În cadrul studiului de fezabilitate urmează să fie stabilite detaliile tehnice privind profilul, traseul, structura și conexiunile cu infrastructura rutieră existentă sau viitoare, spunea anterior secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scioșteanu.
Potrivit lui, 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀𝘁𝗶 – 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗴𝗶𝘂 reprezintă un proiect important de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România, desfășurat pe raza județului Giurgiu, care va avea impact major asupra întregii rețele naționale de tranzit mărfuri și călători dinspre și spre Europa de Vest.
Referitor la 𝘁𝗿𝗮𝘀𝗲𝘂 și 𝗰𝗼𝗻𝗲𝘅𝗶𝘂𝗻𝗶, el consideră că este foarte important ca noul drum București – Giurgiu să fie gândit mai departe de Autostrada Bucureștiului A0, până la Autostrada București – Pitești A1, putând, pe viitor, să facă parte din 𝗮𝗹 𝗱𝗼𝗶𝗹𝗲𝗮 𝗶𝗻𝗲𝗹 𝗱𝗲 𝗮𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗱𝗲 𝗰𝗲𝗻𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗮 𝗖𝗮𝗽𝗶𝘁𝗮𝗹𝗲𝗶, care se află la nivel de intenție.