Avem cei mai mulţi studenţi în medicină, dar la medici suntem pe penultimul loc în UE – Cristian Vlădescu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cristian Vlădescu a arătat că în ciuda faptului că România are cei mai mulţi studenţi la medicină din Europa, la fiecare generaţie de absolvenţi sunt pierderi de 30%, la care se adaugă ieşirile din sistemul medical.

‘La fiecare generaţie de absolvenţi de medicină sunt pierderi de 30%, ieşiri din sistem, pensionări. Sistemul este destul de ineficient la noi, adică pregăteşti studentul şase ani de zile, după care nu are voie să facă nimic – diferenţele sunt minime între un student de anul întâi şi unul care a făcut şase ani de facultate, are voie să practice sub supravegherea altui medic. Dacă nu urmează Rezidenţiatul, ei nu pot practica medicina în România. Ca să urmeze Rezidenţiatul, trebuie să existe locuri acreditate pentru a face Rezidenţiatul, în general spitale, cu mici excepţii (…) În esenţă, Rezidenţiatul se face în spitalele universitare şi ar trebui să se poată face pregătire de Rezidenţiat şi în alte tipuri de spitale’, a precizat Cristian Vlădescu, într-o conferinţă de presă.

Acesta a arătat că, în ciuda aparenţelor, numărul de medici a scăzut, deşi datele oficiale arată că numărul de medici a crescut în România faţă de 1990.

‘Numărul de studenţi la Medicină a crescut mult, evident, de unde eram atunci. Şi atunci aveam cel mai mic număr de medici raportat la populaţie din Europa, alături de Marea Britanie. La ora actuală, sistemul sanitar românesc are probleme referitoare la distribuţia medicilor, care rămâne printre cele mai mici. Polonia are un număr de medici mai mic decât România raportat la populaţie, deci în afară de faptul că numărul este în continuare mic, dar mai mare decât acum 20 de ani, există un dezechilibru cantitativ şi calitativ, adică altfel spus, există zone întregi, judeţe şi regiuni care au un oncolog pe judeţ. Tratamentul la oncologie se dă de către oncolog, iar dacă oncologul este plecat în concediu, atunci sunt probleme pentru personalul respectiv’, a arătat Vlădescu.

Potrivit acestuia, în România, în centrele universitare, numărul de medici este mai mare decât media naţională, care e sub media Uniunii Europene, însă acest lucru nu înseamnă că nu există o problemă majoră legată de personalul medical.

‘Numărul de medici este pe locul doi de la coadă (în UE, n.r.) ca cifră brută raportată la populaţie, în condiţiile în care numărul lor a crescut faţă de 1990 din motive foarte clar identificabile: a crescut foarte mult numărul de studenţi, de absolvenţi de facultăţi de medicină, cred că s-a dublat numărul faţă de 1990. În medicină, sunt mai puţine facultăţi private de medicină, vreo trei la nivel naţional, dar a crescut mult numărul facultăţilor publice, s-au înfiinţat în Arad, Braşov, Galaţi, Constanţa. Problema este că avem cam acelaşi număr de unităţi sanitare, deci nu s-a construit niciun spital public semnificativ după anul 1990. Suntem pe locul doi de jos. În spatele nostru este Polonia. A crescut faţă de anul 1990 de la 250 de medici la 100.000 de locuitori până spre 300, deci a crescut cu 40%, media europeană fiind 320. La noi medicul face din tradiţie, din voinţă, din dorinţă multe lucruri şi sarcini care în alte părţi sunt făcute de alte tipuri de personal medical. Avem medici foarte puţini în unele zone, în altele deloc, iar ei fac toate lucrurile. La noi, asistentul medical nu are voie să funcţioneze independent. Sunt multe ţări din lumea aceasta în care asistentul medical are dreptul la practică independentă’, a mai subliniat directorul general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar.