Averea combinată a miliardarilor a crescut cu 2.000 de miliarde de dolari în 2024. Inegalitățile se adâncesc

Într-un raport intitulat Jefuirea continuă, Oxfam susține că, numai în ultimul an, aproape patru noi miliardari au apărut în medie în fiecare săptămână, cifră pe care organizația o contrapune cu datele privind sărăcia de la Banca Mondială, care estimează că numărul persoanelor care trăiesc cu mai puțin de 6,85 dolari pe zi abia s-au schimbat comparativ cu 1990.

În 2024, erau 2.769 de miliardari la nivel mondial, în creștere față de 2.565 în anul precedent, iar averea lor combinată a crescut de la 13.000 de miliarde de dolari, până la 15.000 de miliarde de dolari în doar 12 luni. Este a doua cea mai mare creștere a bogăției combinate a miliardarilor înregistrată într-un singur an.

Averea combinată a celor mai bogați zece bărbați din lume a crescut, în medie, cu aproape 100 de milioane de dolari pe zi, arată studiul, adăugând că, și dacă aceștia și-ar pierde 99% din avere peste noapte, ‘ar fi totuși miliardari’.

Oxfam a calculat că, în următorii cinci ani, va apărea primul om de pe planetă cu o avere de 1.000 de miliarde de dolari, și nu exclude posibilitatea ca cel puțin cinci persoane să ajungă la o astfel de avere.

1.000 de miliarde de dolari este deja averea cumulată a primilor patru cei mai bogați oameni de pe planetă, toți americani și toți din domeniul tehnologiei: Elon Musk (Tesla), Jeff Bezos (Amazon, Blue Origin), Mark Zuckerberg (Meta) și Larry Ellison (Oracle).

La nivel global, raportul Oxfam relevă că 36% din averea celor mai bogați este moștenită și 61% este marcată și de clientelism și/sau legată de puterea monopolistă. Oxfam a citat date din clasamentul revistei Forbes al celor mai mari averi din lume, care dezvăluie că toți miliardarii cu vârsta sub 30 de ani și-au moștenit averea, iar conform datelor de la banca elvețiană UBS, încă o mie vor face acest lucru în următorii 20 de ani.

Oxfam propune o serie de măsuri pentru a atenua inegalitatea tot mai mare dintre cei mai bogați și restul planetei și, printre altele, sugerează ca guvernele să se angajeze să se asigure că venitul celor mai bogați 10% nu îl depășește pe cel al celor 40% cei mai săraci, atât la nivel național, cât și global. De asemenea, solicită creșterea impozitelor pe averile mari, printr-un sistem fiscal internațional conceput de Națiunile Unite și eliminarea paradisurilor fiscale.

În 2025, a 55-a ediție a Reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) are loc între 20 și 24 ianuarie în Davos, Elveția. Întâlnirea de anul acesta se desfășoară sub tema „Colaborare pentru Era Inteligentă” (Collaboration for the Intelligent Age), iar evenimentele sunt accesibile publicului larg cu sesiuni transmise în direct pe site-ul oficial weforum.org.

Evenimentul din acest an reunește aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări și 350 de lideri guvernamentali, inclusiv 60 de șefi de stat și de guvern din toate regiunile cheie, cu scopul de a aborda provocările globale și regionale, cum ar fi răspunsul la șocurile geopolitice, stimularea creșterii pentru a îmbunătăți standardele de viață și gestionarea unei tranziții energetice juste și incluzive, evidențiază pagina amintită.