BCE şi-a exprimat de mult timp îngrijorările cu privire sustenabilitatea datoriei în ţările mai vulnerabile din zona euro, precum şi cu privire la evaluările excesive ale acţiunilor din sectorul inteligenţei artificiale, considerându-le vulnerabilităţi cheie. Aceste îngrijorări au devenit şi mai acute în ultimul an, scrie Agerpres.
Dacă, anterior, Inteligenţa Artificială era privită mai degrabă ca o problemă legată de evaluarea acţiunilor, ea a evoluat într-o îngrijorare sistemică, cu implicaţii pentru pieţele de obligaţiuni şi de acţiuni, securitatea cibernetică şi siguranţa operaţională, a explicat Vujcic într-un discurs susţinut la o conferinţă organizată la Frankfurt.
„În timp ce riscul unei reevaluări, în loc să se diminueze, a crescut şi mai mult, riscurile legate de inteligenţa artificială la adresa stabilităţii întregului sistem decurg acum dintr-o serie de factori suplimentari: extinderea finanţării externe de la pieţele de acţiuni către cele de obligaţini, concentrarea expunerilor, accelerarea adoptării inteligenţei artificiale şi posibilele atacuri cibernetice”, a spus vicepreşedintele BCE.
Pentru pieţele de obligaţiuni, o problemă esenţială o reprezintă necesarul fără precedent de finanţare, având în vedere că marile companii tehnologice din SUA au necesităţi de finanţare de aproximativ 5.500 miliarde de dolari până în 2030. Această situaţie stimulează emisiunile de obligaţiuni şi acţiuni, dar a dus şi la apariţia unor structuri de finanţare opace, în afara bilanţurilor contabile, şi a unor aranjamente financiare circulare, a adăugat Vujcic.
De asemenea, companiile se confruntă cu un risc operaţional sporit din cauza inteligenţei artificiale. „Sistemele de inteligenţă artificială, tot mai capabile şi autonome, amplifică amploarea, viteza şi gradul de sofisticare ale atacurilor cibernetice”, a declarat Vujcic. Aceste tendinţe ar putea înclina balanţa în favoarea atacatorilor, întrucât instituţiile financiare s-ar putea confrunta cu costuri mai mari şi cu restricţii mai severe în utilizarea inteligenţei artificiale pentru apărare, a explicat oficialul BCE.
În ceea ce priveşte datoriile suverane, riscurile există de ceva timp, dar au devenit mai acute, având în vedere că îngrijorările privind sustenabilitatea datoriei au dus deja la o creştere pronunţată a costurilor de împrumut pe termen lung. Această creştere, coroborată cu un potenţial de creştere economică mai redus, ar putea pune o presiune suplimentară asupra situaţiei bugetare şi ar putea reaprinde îngrijorările în ţările cu un grad ridicat de îndatorare, a spus Vujcic.
„În acelaşi timp, nevoile substanţiale de finanţare asociate cu avântul investiţiilor în inteligenţa artificială ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă competiţie pentru capital între debitorii din sectorul public şi cei din sectorul privat”, a adăugat vicepreşedintele BCE.