Avertisment: Moldova s-ar putea confrunta cu o criză similară celei din 1998

Adaugă-ne ca sursă preferată

Leul moldovenesc s-a depreciat în ultima perioadă cu mai mult de 30% în raport cu moneda euro și USD, iar tendința se menține. Intervențiile valutare pe piață, operate de BNM, nu au redresat situația. Instituțiile bancare par să fi format grupuri care afișează același curs de vânzare-cumpărare a dolarului. Fenomenul este unul periculos. Potrivit ex-ministrului moldovean al Finanțelor, Veaceslav Negruța, această mișcare ar putea marca începutul unei „coordonări brutale” a cursului valutar, informeaza Deutsche Welle. 

Pe de altă parte, BNM susține că nu a emis nici un ordin de plafonare a cursului valutar și că pur și simplu „băncile încearcă să găsească un curs de echilibru”. La rândul său, președintele Ligii bancherilor din Moldova, Dumitru Ursu, a comunicat pentru „agora.md” că abia peste o săptămână ar putea fi trase anumite concluzii. El a dat asigurări că nu există nici un fel de înțelegeri între bănci.

Pe de altă parte, „Wall Street-Moldova” scrie că „deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale”, iar unii experți susțin că Moldova se află în fața unei crize puternice, similare celei din 1998. Cel mai mult vor avea de suferit de pe urma devalorizării leului întreprinderile care depind mult de importurile de materie primă, care vor fi nevoite să majoreze prețurile. Sectorul bancar va fi afectat din cauza majorării volumului creditelor neperformante. Sunt afectate acele persoane fizice care au venituri în lei, dar trebuie să facă plăţi în valută străină. Este vorba, în special, de acea categorie a populaţiei care plătește chirie. În plus, se aşteaptă o scăderea a preţurilor la imobile din cauza scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, creşterea stocurilor de mărfuri şi a ratei șomajului. Vor scădea intrările în buget din taxele vamale şi impozitarea agenţilor economici. Va creşte deficitul bugetar şi datoria internă din cauza finanţării suspecte și păguboase cu 6,5 miliarde lei a „Băncii de Economii”, „Unibank” şi „Banca Socială”, sumă neacoperită.

Potrivit experților, încercarea BNM de a da vina pe situația din regiune nu este justificată. Factorul principal este de ordin intern. Principala problemă rămâne datoria internă apărută ca urmare a creditării suspecte a celor trei bănci. „Intrăm într-o criză foarte puternică! Poate asemănătoare celei din ’98”, atenționează sursa citată.

BNM susține că principalul motiv al deprecierii leului a fost nivelul slab de acoperire a cererii de către ofertă, fapt cauzat de restricțiile economice (embargourile) impuse de Rusia, precum și de diminuarea remitențelor de la moldovenii care muncesc în Rusia.

Potrivit ex-premierului Republicii Moldova, Ion Sturza, aproximativ 600 milioane de lei „au luat drumul Moscovei” ca urmare a stângăciei BNM. El l-a acuzat pe guvernatorul Dorin Drăguțanu de „complicitate la delapidarea băncilor din Republica Moldova, la spălarea a peste 25 miliarde USD în situaţia tranzitului banilor prin băncile din Moldova în răsunătorul caz Magnițky”. „Cum putea BNM să limiteze oferta de lei, când au fost pompate 3 miliarde de lei din aer – bani care s-au dus pe piața valutară și care au fost scoși din rețea spre Rusia? Așa se salvează moneda? Prin scoaterea banilor din țară? Nu există nici o scuză pentru BNM pentru acest mega-rateu. Republica Moldova are o legislație extrem de dură, care impune niște reguli foarte clare în ceea ce privește prudența financiară, controlul și transparența în sistemul bancar. Această legislație trebuia pur și simplu aplicată. Acest rateu al echipei de management de la BNM va avea repercusiuni politice și economice foarte dure”, consideră Ion Sturza.