Avertisment-şoc: Mii de bucureşteni riscă să moară în cazul unui cutremur similar celui din ’77

Preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul", Nicuşor Dan, spune că după 1989 au fost consolidate 26 de clădiri, numărul fiind infim faţă de cele aproximativ 2.000 de clădiri încadrate ca având risc seismic.
Economica.net - D, 04 mart. 2012, 15:37

„Câteva mii de bucureşteni riscă să moară în cazul unui cutremur de intensitatea celui din 4 martie 1977. O estimare exactă nu este posibilă pentru că o mulţime de date importante nu există”, a spus preşedintele ONG-ului, într-un comunicat, potrivit Mediafax.

În opinia lui Nicuşor Dan, există trei tipuri de date relevante în protejarea clădirilor la riscul seismic. În ce priveşte „Harta de hazard seismic”, aceasta trebuie să conţină, pentru fiecare zonă a oraşului, analiza mişcării seismice a terenului. Cu privire la „vulnerabilitatea seismică a clădirilor”, în opinia lui Nicuşor Dan, constituie analiza riscului care ţine de structura de rezistenţă a clădirii. Iar „Harta de risc seismic” combină informaţia din cele două baze de date precedente, analizând riscul seismic al fiecărei clădiri în parte.

Ţările cu risc seismic au realizat baze complete de date cu aceste informatii de cativa zeci de ani. De exemplu Istambulul a realizat în 2002, în colaborare cu Japan International Cooperation Agency (JICA), o bază completa de date, afirmă Nicuşor Dan, candidat pentru funcţia de primar al Capitalei.

În cazul Bucureştiului, spune Nicuşor Dan, nu exista o hartă de hazard seismic, fiind luată în considerare doar o medie a acceleraţiei de vârf a terenului pentru întreg oraşul. Nu există o analiză completă a clădirilor cu risc seismic. Au fost verificate doar câteva mii de clădiri, în special clădirile înalte construite înainte de 1945. Neexistând harta de hazard seismic, estimarea de risc seismic se face aproiximativ, luând în calcul valoarea medie pentru Bucureşti.

În ce priveşte consolidarea clădirilor cu risc seismic, Nicuşor Dan indică site-ului Primăriei municipiului Bucureşti, potrivit căruia, după 1989 au fost consolidate 26 de clădiri.

„Conform Ordonanţei Guvernului 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, există fonduri alocate de la bugetul statului şi de la bugetele locale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Lucrările sunt plătite de primării, iar proprietarii trebuie să le ramburseze în 25 de ani, în rate, fără dobândă după terminarea lucrărilor. Motivele pentru care, în ciuda fondurilor existente, clădirile cu risc seismic nu se consolidează sunt: Ordonanţa 20/1994 obligă proprietarii să-şi consolideze clădirile, dar nu impune sancţiuni dacă aceştia nu o fac. În ciuda miilor de apartamente pe care le posedă, Primăria Municipiului Bucureşti nu a organizat un fond de apartamente de tranzit în care să poată să mute proprietarii cărora le consolidează locuinţele. Locatarii nu au încredere în proiectele de consolidare propuse de Primărie”, se arată în acelaşi comunicat.

Despre clădirile noi, Nicuşor Dan spune că există risc seismic şi la clădiri construite după 1990, din mai multe cauze. „Nerespectarea legii în construcţii. Există un procent important de clădiri care au mai multe etaje decât cele prevăzute de autorizaţie. Prin urmare, structura de rezistenţă a construcţiei nu este adaptată construcţiei finale. De exemplu, construcţia din Calea Dudeşti nr. 94, care a pornit cu o autorizaţie pentru şase etaje şi a sfârşit prin a avea zece etaje”, arată sursa citată.

Liderul „Salvaţi Bucureştiul” susţine că nu există o estimare exactă a procentului de construcţii ilegale din Bucureşti. Conform unei adrese a Inspectoratului de Stat în Construcţii, jumătate din documentaţiile de urbanism verificate sunt ilegale. „Putem presupune ca jumătate din construcţiile noi din Bucureşti sunt ilegale”, afirmă Dan.

Seismul din 1977 s-a produs la ora 21.22, având efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi a făcut în timp de aproximativ 56 de secunde 1.570 de victime, din care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost aproximativ 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

Te-ar mai putea interesa și
Ministru israelian, favorabil unui război în Cisiordania şi anexării unei părţi din Liban şi Fâşia Gaza
Ministru israelian, favorabil unui război în Cisiordania şi anexării unei părţi din Liban şi Fâşia Gaza
Ministrul israelian de extrema dreaptă Bezalel Smotrich a lansat un apel duminică la anexarea sudului Libanului şi a unei părţi din Fâşia Gaza, declarându-se totodată favorabil unui război......
AEI:Românii nu ar trebui să afle din factură costul declaraţiilor unui director sau al promisiunilor în numele statului
AEI:Românii nu ar trebui să afle din factură costul declaraţiilor unui director sau al promisiunilor în numele statului
Românii nu ar trebui să afle din factura de energie cât au costat vorba lungă a unui director, ambiţiile unui ministru ...
Război tehnologic în China: Geely răspunde ofensivei BYD cu cea mai rapidă tehnologie de încărcare din industria auto și a bateriilor
Război tehnologic în China: Geely răspunde ofensivei BYD cu cea mai rapidă tehnologie de încărcare din industria auto ...
Competiția de pe piața vehiculelor electrice din China intră într-o nouă etapă defensivă și tehnologică. Constructorul ...
Bani, energie și lobby politic. Miza din spatele scandalului monstru privind achiziția de gaze americane care ar fi dus la căderea lui Bolojan. Cronologia faptelor și oamenii implicați
Bani, energie și lobby politic. Miza din spatele scandalului monstru privind achiziția de gaze americane care ar fi dus ...
Opinia publică fierbe în urma dezvăluirilor unei afirmații a ambasadoarei SUA din Grecia, fan declarat Trump, care a ...