Balanţa comerţului internaţional cu servicii a României a fost excedentară în 2022. Excerdentul cu ţările din afara UE a crescut cu 45% – analiză Alpha Bank

„În întreaga perioadă de după 2019, comerţul internaţional cu servicii a fost o sursă importantă de venituri în valută pentru ţările din regiune. Balanţa comerţului internaţional cu servicii a fost excedentară – exporturile de servicii depăşind importurile de servicii. În 2022, în plus, toate ţările din regiune au realizat excedente cu toate grupele mari de parteneri comerciali (zona euro, UE fără zona euro şi extra UE). Dar evoluţiile faţă de 2021 au fost diferite. În România, excedentul raportat la PIB, realizat în 2022 a crescut la 4,4% de la 3,9% în 2021 revenind la nivelul din 2020. Excedentul raportat la PIB în Cehia a scăzut la minimumul perioadei (1,3%), în Polonia a atins maximumul perioadei (5,6%) iar în Ungaria surplusul a revenit aproape de nivelul din 2019. Creşterea excedentului s-a datorat în principal comerţului cu ţări din afara UE (extra UE). Comerţul internaţional cu servicii al României s-a diversificat în 2022, excedentul realizat cu ţările din afara UE (extra UE) a crescut la 45% din total de la 33% în 2021, apropiindu-se de excedentul realizat în zona euro, care tradiţional era majoritar şi expunea excesiv România la ciclul economic din această zonă. În Polonia, Ungaria şi Cehia extra UE este partenerul comercial principal care aduce 50%, 69% şi 60% din întregul excedent al balanţei comerciale cu servicii, dar doar în Polonia, excedentul realizat cu acest partener a crescut faţă de 2021”, se arată în analiza menţionată.

Pe categorii de servicii modificări notabile faţă de 2021 s-au înregistrat în turism, transport, telecomunicaţii şi IT.

Conform sursei citate, în România creşterea excedentului balanţei turismului cu extra UE (de la 0,1% în PIB în 2021 la 0,5% din PIB în 2022) a compensat parte din creşterea deficitului cu zona euro. Pe total, deficitul balanţei turismului din 2022 a ajuns la nivelul de dinaintea pandemiei datorită reluării călătoriilor vizitatorilor români către zona euro după eliminarea restricţiilor de mobilitate impuse de pandemie. În Cehia deficitul balanţei turismului s-a echilibrat, deficitul balanţei turismului cu UE fiind compensat de excedentul cu extra UE. În Polonia şi Ungaria per total excedentul balanţei turismului a crescut cu cât a crescut excedentul balanţei turismului cu extra UE, în Ungaria de la 1,5% din PIB în 2021 la 1,8% din PIB în 2022, iar în Polonia de la 0,5% din PIB în 2021 la 1% din PIB în 2022.

Doar în România excedentul balanţei serviciilor de telecomunicaţii şi IT a crescut (la 1,9% din PIB de la 1,6% din PIB). Creşterea s-a datorat excedentului cu extra UE şi zona euro. În cazul serviciilor de transport excedentul a crescut în România (de la 1,8% la 1,9% din PIB) pe seama excedentului cu zona euro, în Ungaria (de la 0.6% din PIB la 1% din PIB) pe seama excedentului cu ţările din afara zonei euro, în Polonia (de la 1,6% din PIB la 1,9% din PIB) pe seama excedentului cu zona euro şi extra UE.

Deoarece serviciile sunt un sector intensiv în muncă, analiza arată că este avantajoasă relocarea lor din ţări cu forţă de muncă scumpă în ţări cu forţa de muncă ieftină. Prin urmare, România cu cel mai scăzut PIB/locuitor (43% din media UE) în comparaţie cu ţările din regiune (74% în Republica Cehă, 50% în Ungaria şi 49% în Polonia din media UE) are potenţial pentru creşterea în continuare a exporturilor sale de servicii şi implicit a excedentului comerţului său internaţional cu servicii.