Balcanii, afectaţi de expunerea la băncile din Grecia – analiză AP

Deşi măsura limitării retragerilor din bancomate aplicată în Grecia nu a fost extinsă la subsidiarele din Balcani, depozitele s-ar putea afla într-o situaţie riscantă, dacă băncile-mamă intră în faliment. Pentru a preveni evoluţiile negative, multe state balcanice au adoptat măsuri care împiedică subsidiarele să trimită bani băncilor-mamă din Grecia.

În plus, unele ţări din regiune au legături semnificative comerciale şi de afaceri cu Grecia, care ar putea fi în pericol, dacă situaţia Atenei se înrăutăţeşte.

Cea mai expusă la criza din Grecia este, în opinia AP, Bulgaria. Cele patru mari bănci din Grecia – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – deţin 23% din totalul activelor bancare din Bulgaria, în timp ce în România proporţia este de circa 12%.

Dacă băncile elene se prăbuşesc, depozitele clienţilor şi economiile lor ar putea fi afectate, iar Guvernul bulgar ar putea fi nevoit să intervină pentru a le salva.

De asemenea, aproximativ 7% din exporturile Bulgariei merg către Grecia.

Partea bună este că Bulgaria, membră a Uniunii Europene, are un nivel scăzut al datoriei, iar sistemul bancar este stabil.

În România, două dintre băncile elene sunt în topul celor mai mari zece instituţii financiare. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a dat asigurări că băncile pot face faţă evoluţiilor negative şi au un nivel ridicat al solvabilităţii. Ele sunt supervizate de BNR şi respectă legislaţia română.

În ceea ce priveşte legăturile comerciale dintre România şi Grecia, acestea nu sunt semnificative.

Macedonia a ordonat băncilor sale să-şi retragă banii din instituţiile elene de creditare şi a impus ‘măsuri preventive’ pentru a limita ieşirile de capital către vecina sa din sud, afectată de turbulenţe. Cele două bănci elene prezente în Macedonia deţin 22% din totalul activelor bancare. Cetăţenii nu pot achiziţiona obligaţiuni elene în această perioadă.

Banca Centrală a Serbiei a limitat tranzacţiile subsidiarelor băncilor elene cu băncile-mamă şi a extins supervizarea subsidiarelor. Instituţia a dat asigurări că subsidiarele au un nivel adecvat al lichidităţilor şi al rezervelor, care pot fi utilizate în caz de nevoie. Serbia, din cauza nivelului relativ ridicat al datoriei publice şi a deficitului, s-ar putea confrunta cu dificultăţi, dacă va trebui să salveze subsidiarele băncilor elene.

Trei dintre cele 16 bănci comerciale care operează în Albania sunt din Grecia. Autorităţile au dat asigurări că nu se vor propaga efectele turbulenţelor din statul elen, dar Albania s-ar putea, de asemenea, confrunta cu dificultăţi dacă va trebui să salveze subsidiarele băncilor greceşti şi ar putea fi afectată de declinul legăturilor comerciale cu Grecia.

Deşi nu există bănci elene cu operaţiuni în Slovenia, acest stat membru al zonei euro este expus la criza din Grecia prin finanţarea pachetului de asistenţă financiară acordat Atenei. Ajutorul direct se ridică la 264 de milioane de euro, iar împrumuturile garantate la 661 milioane de euro.

Ministrul sloven de Externe, Karl Erjavec, a afirmat recent că este greu de crezut că ţara sa va primi vreodată înapoi banii împrumutaţi Greciei, care se ridică la 3,2% din PIB-ul ţării, cel mai ridicat nivel în rândul ţărilor din zona euro.