Balcanii de Vest pot câştiga de pe urma integrării economice, chiar dacă pandemia a încetinit extinderea UE

Cele şase state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord şi Kosovo) sunt ideal plasate pentru a deveni o bază de furnizori pentru companiile europene care doresc să îşi reducă dependenţa de China, susţine Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), instituţie care intenţionează să le ofere o finanţare de 1,7 miliarde de euro în 2020.

Directorul BERD pentru Balcanii de Vest, Zsuzsanna Hargitai, a declarat recent că amploarea acestei scurtări a lanţurilor de producţie (fenomen cunoscut sub denumirea de „near-shoring”) va depinde de „cât de naţionalişti sau de integraţi vom fi”. Potrivit responsabilului BERD, industrii precum producţia de componente auto, ambalaje alimentare, textile şi echipamente medicale ar putea beneficia de acest fenomen.

Aceeaşi idee este susţinută şi de guverne. „Criza ne-a arătat cât de dependenţi suntem toţi de China”, a declarat luna trecută ministrul român al Economiei, Virgil Popescu.

Liderii UE au avut miercuri un summit care s-a concentrat mai degrabă pe combaterea recesiunii decât pe expansiunea viitoare. Deşi toate statele din Balcanii de Vest vor să adere la UE, ele au fost dezamăgite de ceea ce consideră a fi o lipsă de entuziasm din partea Bruxelles-ului. O decizie privind demararea discuţiilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord a fost luată în luna martie, însă procesul va dura mai mulţi ani.

Însă în timp ce UE dă semne de ezitare, în contextul în care are unele îngrijorări cu privire la aderarea la normele democratice de către unele state membre, China şi Rusia încearcă să îşi extindă prezenţa în regiune.

Balcanii de Vest oferă mână de lucru ieftină şi proximitate geografică, însă calitatea reţelelor de logistică rămâne una slabă. Pe lângă măsuri de combaterea a crizei, finanţarea oferită în acest an de BERD va merge şi spre modernizarea infrastructurii.

O iniţiativă verde pe care UE o pune la punct pentru Balcanii de Vest, în cadrul procesului de aderare, ar putea creşte atractivitatea regiunii. Zsuzsanna Hargitai crede că introducerea unei taxe pe carbon ar oferi un stimulent puternic pentru a renunţa la cărbune şi a face tranziţia la energiile regenerabile.