Banca Centrală a Turciei a menținut rata dobânzii de referință la 37%

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Pe fondul evoluţiilor geopolitice şi al incertitudinilor care au apărut, preţurile energiei rămân ridicate şi volatile”, se arată în comunicatul Comitetului de politică monetară.

Ultima reducere a dobânzii de către Banca Centrală a Turciei a fost în ianuarie, de la 38% la 37%.

Instituţia atrage atenţia că datele din primul trimestru indică spre o încetinire a activităţii economice, pe fondul cererii interne slabe.

„Impactul evoluţiilor geopolitice asupra perspectivelor inflaţiei este atent monitorizat”. Politica monetară nu va fi relaxată până când nu se obţine o stabilitate a preţurilor, această abordare urmând să consolideze procesul dezinflaţionist, se arată în comunicatul Comitetului de politică monetară.

Rata anuală a inflaţiei în Turcia a urcat la 32,6% în mai, de la 32,4% în aprilie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele şapte luni, în urma majorării preţurilor energiei.

Din decembrie 2021, rata anuală a inflaţiei în Turcia rămâne peste 30%, făcând viaţa mai scumpă pentru milioane de oameni. Nivelul record a fost atins în mai 2024 – peste 74% – apoi creşterea inflaţiei a început să se atenueze.

Luna trecută, Banca Centrală a Turciei a majorat ţintele de inflaţie, avertizând că efectele inflaţioniste pe termen scurt ale războiului din Iran rămân „pronunţate”.

Guvernatorul Fatih Karahan a anunţat o revizuire mai extinsă decât se estima, spunând că Banca Turciei se aşteaptă acum la o inflaţie de 24% în acest an, de la un nivel previzionat anterior de 16%, citând presiunile provocate de conflict.

Instituţia estimează pentru anul viitor o rată a inflaţiei de 15%, de la 9%, şi un nivel de 9% în 2028.

„Inflaţia încă este principala problemă”, a declarat Karahan.

După ce autorităţile au înăsprit politicile economice, la mijlocul lui 2023, au trecut la o strategie de dezinflaţie agresivă, care are succes.

„Deşi întrebarea centrală este cât de mult vor dura tensiunile regionale şi cât vor persista presiunile asupra aprovizionării cu energie, estimăm că efectele inflaţioniste vor rămân pronunţate pe termen scurt”, a declarat Karahan. Durata tensiunilor reprezintă un factor critic de risc la adresa perspectivelor privind inflaţia dar „nu va exista niciun un compromis în privinţa determinării Băncii Centrale de a reduce inflaţia, şi vom utiliza toate instrumentele disponibile pentru dezinflaţie”, a adăugat oficialul.

Referindu-se la perspectivele globale, guvernatorul a atras atenţia că închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă un risc la adresa aprovizionării cu energie pe plan mondial, iar indicatorii cheie „indică o încetinire a activităţii economice globale, majorarea costurilor de producţie şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare”.