Banca Centrală a Ungariei va demara un program de relaxare cantitativă

Începând din luna ianuarie 2018, Banca Centrală a Ungariei va începe să cumpere obligaţiuni ipotecare (mortgage-backed securities n.r.), ultima sa decizie destinată reducerii dobânzilor. Spre deosebire de majoritatea băncilor centrale care se concentrează pe ţintirea inflaţiei, Banca Centrală a Ungariei vrea să influenţeze creditele pe termen lung pentru cumpărătorii de case şi să ajute Guvernul de la Budapesta, care se confruntă cu una din cele mai mari datori din Europa de Est.

Obiectivul NBH este să stimuleze creşterea economică a Ungariei, care se situează în urma altor economii din regiune, şi să împiedice o revenire la creditele în valută care au impus Ungariei să solicite ajutorul FMI în 2008.

‘Există două lucruri de care şi cei mai vehemenţi critici ai noştri nu ne vor acuza: că nu am fost suficienţi de activi sau creativi. Colegii noştri bancheri au simţit cu siguranţă acest lucru în acţiunile noastre deliberate şi hotărâte’, a declarat recent viceguvernatorul NBH, Laszlo Windisch, la o reuniune a directorilor de bănci.

Forţa care stă în spatele transformării monetare a Ungariei este Gyorgy Matolcsy, fost ministru al Economiei şi aliat al premierului Viktor Orban, care a preluat postul de guvernator al NBH în 2013. În calitate de ministru a introdus cea mai mare bancă pe bănci din Europa şi a naţionalizat fondurile private de pensii. Din poziţia de guvernator al NBH, Matolcsy a redus dobânzile la un minim istoric, a supervizat conversia unor credite în valută în valoare de 12 miliarde de dolari şi a deschis larg robinetul cu lichidităţi pentru a evita o criză a creditului. Toate aceste decizi au dus la diminuarea randamentului pentru obligaţiunile ungare pe 10 ani la un minim istoric de 2,08%, comparativ cu peste 10% când Matolcsy era ministru în 2011.

Însă extinderea arsenalului neconvenţional al NBH vine într-un moment în care alte bănci centrale de pe continent analizează înăsprirea politicii monetare. Banca Centrală a Cehiei a fost prima din Europa care a majorat de două ori dobânda de politică monetară în acest an, iar instituţiile similare din Polonia şi România ar putea să înceapă să majoreze costul creditului în cursul anului următor.