Banca Mondială a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2019 şi în 2020

De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2018 o creştere a Produsului Intern Brut de 4,1%, în scădere cu un punct procentual faţă de prognoza din iunie.

Expansiunea ar urma să se atenueze în 2021, când economia României va înregistra un avans de 2,8%, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Instituţia financiară internaţională estimează că în Europa şi Asia Centrală (ECA), regiune care include România, economia a încetinit la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017, reflectând reducerea activităţii economice din Turcia în semestrul doi al anului trecut.

Excluzând Turcia, creşterea regională rămâne neschimbată, la 2,9% în 2018, deoarece încetinirea activităţii economice în ţări ca Bulgaria şi România a fost compensată de accelerarea din estul regiunii, care a beneficiat anul trecut de preţul mai ridicat al ţiţeiului, apreciază BM.

În rândul ţărilor din Europa Centrală, ritmul expansiunii PIB-ului a încetinit în 2018. Slăbirea exporturilor şi lipsa forţei de muncă au afectat creşterea în Bulgaria, Croaţia şi România. În contrast, în pofida lipsei de angajaţi din Polonia, economia acestei ţări a accelerat uşor datorită nivelului solid al consumului şi a investiţiilor.

Politica fiscală din regiune a variat semnificativ, se arată în raportul publicat de Banca Mondială. Turcia s-a angajat să-şi înăsprească politica monetară pentru a reduce inflaţia şi a stopa deprecierea monedei. În România, reducerea impozitului pe venit şi majorarea salariilor în sectorul public au compensat o creştere a contribuţiilor sociale, care au înregistrat anul trecut primul excedent din 2012.

În majoritatea statelor din Europa şi Asia Centrală, politica monetară este stabilă sau relaxată. La finalul lui 2018, nouă ţări aveau ratele dobânzilor mai scăzute decât în urmă cu un an, în timp ce alte trei state au majorat dobânda de politică monetară: România, Ucraina şi Turcia.

În Europa Centrală, lipsa forţei de muncă şi majorarea preţului energiei au dus la creşterea inflaţiei, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea ţărilor. O excepţie este România, unde cererea internă robustă a dus la depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei de inflaţie, determinând înăsprirea politicii monetare, se arată în raportul „Global Economic Prospects”.