Banca Mondială a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei mondiale

‘Economia mondială rulează cu un singur motor de creştere – cel american. Aceste evoluţii nu duc la prognoze optimiste’, a avertizat economistul-şef Kaushik Basu, care a adăugat că scăderea preţului la ţiţei reprezintă un avantaj pentru unele state.

‘Preţul mai scăzut al ţiţeiului, care ar urma să se menţină în 2015, a redus inflaţia pe plan mondial şi va duce probabil la o întârziere a majorării ratelor dobânzilor în statele dezvoltate. Aceste evoluţii creează o oportunitate pentru ţările care importă ţiţei, cum ar fi China şi India’, a declarat oficialul Băncii Mondiale.

Acesta a avertizat că statele exportatoare de ţiţei, cum ar fi Rusia, vor fi afectate de declinul preţului la ţiţei. Banca Mondială estimează că PIB-ul Rusiei se va contracta cu 2,9% anul acesta şi va creşte cu doar 0,1% anul viitor.

Zona euro ar urma să înregistreze un avans de 1,1% în 2015 şi de 1,6% în 2016 şi 2017, în timp ce Japonia va înregistra o expansiune de 1,2% anul acesta şi de 1,6% anul viitor.

Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei SUA la 3,2% în 2015, de la 3% estimat în iunie. Avansul se va modera la 3% în 2016 şi la 2,4% în 2017.

PIB-ul Chinei ar urma să urce cu 7,1% în 2015, cu 7% în 2016 şi cu 6,9% în 2017, pe fondul retragerii graduale a măsurilor de stimulare fiscală.

Banca Mondială estimează că economia românească va creşte cu 2,9% în acest an, după un avans de 2,6% în 2014.

BM a revizuit în scădere uşoară, la 2,6%, estimările privind creşterea economică înregistrată anul trecut de România, după ce, în octombrie 2014, instituţia prognoza un avans de 2,7%.

Încetinirea economiei româneşti de la 3,5% în 2013 până la 2,6% în 2014 va fi urmată, potrivit raportului elaborat de Banca Mondială, de o accelerare a creşterii până la 2,9% în acest an, urmată de un avans de 3,2% în 2016 şi unul de 3,9% în 2017.

La nivel regional, Banca Mondială estimează că avansul în regiunea Europa emergentă şi Asia Centrală (în care este inclusă şi România) a încetinit până la 2,4% în 2014, de la 3,7% în 2013, ca urmare a unei contracţii dramatice în Ucraina, slăbiciunilor din Rusia şi din zona euro, precum şi încetinirii intrărilor de capital.