Banca Mondială avertizează că reluarea războiului din Orientul Mijlociu va lovi direct în creșterea economiei globale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Gill, care rămâne în funcţie doar până la finalul lunii august, a explicat că BM a prezentat în previziunile economice din iunie trei scenarii, ţinând cont de incertitudinile ridicate din jurul războiului din Orientul Mijlociu, dar cel mai pesimist scenariu, în care ostilităţile durează şase luni sau mai mult, este deja aproape să se materializeze. În acest scenariu, inflaţia globală ar ajunge la 4,5%.

Prelungirea conflictului şi avarierea infrastructurii petroliere din regiune ar adânci de asemenea insecuritatea alimentară prin perturbarea aprovizionării cu îngrăşăminte necesare în agricultură, şi ar provoca un val de efecte secundare, care ar putea include majorarea dobânzilor, susţine Gill.

Acesta a explicat că ţările sărace care nu s-au redresat în urma pandemiei s-ar putea confrunta cu o insecuritate alimentară mai ridicată, iar naţiunile cu un nivel ridicat al datoriilor vor fi lovite de majorarea costurilor de împrumut, ceea ce va afecta cheltuielile din domeniul educaţiei, sănătăţii şi alte servicii vitale.

Odată ce inflaţia accelerează, va dura doar câteva luni până ca ţările puternic îndatorate să se confrunte cu probleme grave în privinţa plăţilor pentru serviciul datoriei, a declarat Indermit Gill.

Deja unele ţări au cerut FMI majorarea împrumuturilor existente, iar Pakistan a cerut săptămâna aceasta Statelor Unite o facilitate de stabilizare valutară, în valoare de 10 miliarde de dolari, conform unor surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

În iunie, Banca Mondială estima că 40% din ţările cu venituri scăzute şi medii sunt deja la un nivel ridicat de risc în ceea ce priveşte incapacitatea de asumare a datoriei sau riscă să se confrunte cu această problemă.

Aceasta înseamnă 32 de ţări, dar numărul ar putea creşte rapid în cazul majorării dobânzilor, a afirmat Gill, adăugând că altele s-ar putea confrunta cu o înrăutăţire a perspectivelor de creştere chiar dacă reuşesc să-şi achite datoriile.

Raportul mediu dintre datorie şi PIB în ţările emergente şi în curs de dezvoltare era de aproximativ 74% în 2025, mult peste nivelul de dinaintea pandemiei, de 50-55%. În cazul ţărilor cu venituri scăzute raportul era de 67%, în creştere de la aproximativ 40%, conform datelor Băncii Mondiale.

Sursa foto: Live.worldbank.org