Banca viitorului: angajaţi holograme, social media, big data, internet of things. În România „nu scăpăm de ştampilă”

Băncile își reinventează modelele de business. Era digitală cu toate provocările ei, de la holograma ofițerului de credit, la digitalizarea completă a distribuției de produse bancare, pare să schimbe fața sistemului bancar în următorii doi-trei ani. Marii șefi ai instituțiilor de credit prezente în România sunt însă reticenți că digitalizarea va înlocui așa curând interfața umană a ghișeului bancar. Anual, se investesc 4,5 miliarde de dolari în cercetare pentru dezvoltarea conceptului de the bank of the future.
Gabriela Ţinteanu - sâm, 26 mart. 2016, 13:50
Banca viitorului: angajaţi holograme, social media, big data, internet of things. În România

„Credem că în contextul digitalizării tot mai puternice, al celebrului Cloud – care în câțiva ani va deveni modul normal în care vom accesa serviciile de acest gen – rolul furnizorilor de servicii informatice va crește semnificativ”, a declarat Mircea Neagu, managing director, S&T România, în deschiderea conferinței The Bank of the future.
Unul dintre șefii Oracle a precizat că societatea pe care o reprezintă investește 4,5 miliarde de dolari din cifra de afaceri în research & development. „Tehnologia a schimbat modele de business tradiționale: taximetria, industria hospitalieră. Întrebarea este cum va răspunde bankingul la aceste schimbări ale modelului de business tradițional”, a declarat Sorin Mîndruţescu, Central Eastern Europe Cloud Director & Country Leader for Romania, Oracle.

Steven Van Groningen, President & CEO Raiffeisen Bank Romania, s-a declarat convins de faptul că sistemul bancar va fi influențat de tehnologie şi a subliniat situaţia particulară din România: „În România avem pretenția digitalizării, dar nu scăpăm de ștampilă. În Olanda sunt întrebat dacă vreau să mi se printeze bonul fiscal, aici nu pot deconta dacă nu am bonul. Cred că nu este foarte greu să facem ceea ce trebuie pentru digitalizare, dar trebuie să și fim lăsați să facem ce trebuie făcut. În România, nu vorbim despre o piață matură și de aceea putem face lucruri frumoase, dar în prezent nu suntem lăsați să facem asta și suntem obligați să consumăm foarte multe resurse”.

Sergiu Oprescu, Executive President Alpha Bank România, a citat un studiu potrivit căruia, până în 2025, 75% din populația activă a lumii va fi formată din Millennials, iar în acest context băncile trebuie să învețe mai multe despre propriul client: „Trebuie să învățăm mai multe despre clienți, chiar și despre cei din Social Media, pentru a le oferi o valoare adăugată pe care ei o așteaptă. Greșim când credem că știm ce vrea clientul, dacă facem o cercetare aflăm că el vrea să vadă că banca vine în întâmpinarea nevoilor sale”.

Andrei Caramitru, Head of Eastern European Telecom, Media and Technology Practice McKinsey & Company, a vorbit despre soluțiile alternative care vor obține un procent din clienții tradiționali ai băncilor: „Toți clienții și toți oamenii vor avea un smartphone în următorii ani, dispozitiv cu care oricine se poate conecta la un sistem bancar. Sistemul bancar la nivel global va fi atacat. S-a început cu anumite zone din sistemul bancar, cum ar fi plățile. Întrebarea este ce procent din piață va fi preluat prin aceste sisteme noi. Plățile vor fi din ce în ce mai comode și aici va fi o presiune pe marjă. România nu este mult diferită de alte țări, în sensul că nu ne lipsește tehnologia din alte țări”.

Liviu Gherman, Oracle Cloud Champion, a încheiat conferinţa cu o prezentare în care a subliniat importanța tehnologiei în relația cu persoanele tinere. „73% dintre executivii din diverse industrii declară că au o strategie pentru era digitală, dar numai 19% cred că au tehnologia corectă pentru asta. Băncile se confruntă cu noi provocări din zona IT: canale noi, social media, cunoașterea clientului etc. În spate avem însă același core banking, același sistem de plăți care trebuie ținut la zi, dar în același timp vrem să ținem cont de noile cerințe ale clienților. O mare parte din bugetele IT se duc pe costurile operaționale de mentenanță. Credem că trebuie să lăsăm puțin mai mult pentru inovație. Trebuie să vedem ce tehnologie ne permite să facem rapid această tranziţie. Una dintre aceste tehnologii este mobilitatea. Alte unelte sunt: social media, big data, internet of things. Cloudul este fundația pentru eficiență și agilitate în business”, a concluzionat Liviu Gherman.

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...