Băncile centrale din Germania şi Ţările de Jos au avut pierderi mari în 2023

Acest anunţ vine la o zi după ce Banca Centrală Europeană a anunţat la rândul său primele pierderi anuale din ultimii 19 ani. Atât BCE cât şi unele mari bănci naţionale din Eurosistem înregistrează pierderi şi diminuarea provizioanelor, pe măsură ce dobânzile de referinţă record din zona euro le forţează să plătească dobânzi de miliarde de euro băncilor comerciale.

Bundesbank a informat că anul trecut a avut pierderi de 21,6 miliarde de euro, ceea ce i-a anulat aproape toate provizioanele, în timp ce Banca Centrală a Ţărilor de Jos a avut pierderi de 3,5 miliarde de euro, ambele în linie cu estimările analiştilor.

„Este posibil ca poverile financiare să persiste timp de mai mulţi ani. Ne aşteptăm să fie din nou considerabile în exerciţiul actual”, a declarat preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel.

Bundesbank a precizat că pierderile din 2023 au şters aproape toate provizioanele sale pentru pierderi şi că o parte de 2,4 miliarde de euro din pierderi vor fi acoperite din rezervele Băncii Centrale a Germaniei. În 2024, Bundesbank se aşteaptă ca pierderile sale să fie mai mari decât restul rezervelor, care se situează la 700 milioane de euro, astfel încât instituţia va fi nevoită să transfere pierderile pentru a fi acoperite de profiturile viitoare.

„De acea, nu ne aşteptăm să fim în măsură să distribuim profituri pentru o lungă perioadă de timp”, a adăugat Nagel.

Separat, Banca Centrală din Ţările de Jos a spus că rezervele sale ar trebui să fie suficiente pentru a acoperi pierderile viitoare şi a adăugat că nu este avută în vedere o recapitalizare de către Guvern. „După ce ne vom reface rezervele la un nivel suficient, prin reţinerea profiturilor, vom relua distribuirea de dividende la bugetul statului”, a precizat instituţia.

Cea mai mare parte a acestor pierderi sunt rezultatul stimulentelor introduse de BCE. Instituţia cu sediul la Frankfurt a tipărit mii de miliarde de euro pentru a stimula creşterea economică şi cea mai mare parte din acest exces de lichiditate, cu o valoare de 3.500 de miliarde de euro, se află în continuare în sistemul financiar.

Acum, Banca Centrală Europeană trebuie să plătească băncilor comerciale o dobândă de 4% pentru banii pe care îi depozitează la BCE, în timp ce activele cumpărate de BCE, în principal obligaţiuni guvernamentale, aduc randamente mult mai mici.

Pierderile înregistrate nu afectează capacitatea unei bănci centrale de a funcţiona, spre deosebire de o bancă comercială, pentru că o bancă centrală poate funcţiona şi cu o valoare negativă a capitalului propriu. Însă pierderile limitează capacitatea unei bănci centrale de a plăti dividende la bugetul statului, o sursă constantă de venit pentru guverne în trecut, şi îi expune pe oficialii băncii centrale la critici.

Analiştii de la Morgan Stanley estimează că pierderile înregistrate de BCE şi băncile naţionale, care împreună formează Eurosistemul, vor continua să crească în acest an, pentru ca în 2025 să se reducă. „Estimăm că Eurosistemul va înregistra pierderi de 56,6 miliarde de euro în 2023, 62,2 miliarde de euro în 2024 şi 12,3 miliarde de euro în 2025”, estimează analiştii de la Morgan Stanley.