Dar împrumuturile ipotecare, creditele de consum şi cele acordate corporaţiilor şi care nu au mai fost achitate în timpul recesiunii din Grecia încă reprezintă mai mult de jumătate din portofoliul total de credite al sectorului bancar elen, conform BoG.
Băncile greceşti au intrat în criza financiară din 2008 cu credite neperformante de 14,5 miliarde euro, aproximativ 5,5% din portofoliile lor de credite. Anul trecut, creditele neperformante au ajuns la 106,9 miliarde de euro, iar băncile au convenit cu autorităţile de reglementare ţinte ambiţioase privind reducerea creditelor neperformante la 66,7 miliarde euro în 2019, urmând ca ponderea creditelor neperformante în portofoliile de credite să scadă la 34% în 2019, de la 51% la finele lui 2016.
Deşi la 30 martie 2016 creditele neperformante au urcat la 106,9 miliarde de euro sau 50,5% din împrumuturi, băncile au redus această cifră la 103,9 miliarde de euro, în primele trei luni din acest an, depăşind ţinta de 105,2 miliarde de euro.
La 30 martie 2017, rata creditelor neperformante s-a situat la 36,7%, în timp ce obiectivul era de 36,05%.
'Chiar dacă există noi credite neperformante în primele două luni ale anului, băncile au reuşit să le reducă, ca rezultat al deprecierilor de active, care s-au ridicat la 1,3 miliarde de euro', se arată în comunicatul publicat de Banca Centrală a Greciei.
Marile bănci elene trebuie să adopte mai rapid măsuri pentru a-şi curăţa bilanţurile de stocul uriaş de credite neperformante, astfel putând să sprijine redresarea economiei şi să pună sistemul bancar pe o bază solidă, susţin analiştii. Aceştia avertizează că incapacitatea instituţiilor financiare de a reduce nivelul creditelor neperformante riscă să alimenteze incertitudinile privind capitalul băncilor elene, să întârzie accesul lor la pieţele de capital şi va descuraja investitorii.
Cele patru mari bănci greceşti - Piraeus, National Bank of Greece, Alpha şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.
