Băncile din SUA ar putea plăti 50 de miliarde de dolari pentru a scăpa de investigaţii privind criza ipotecară

Costurile băncilor de pe Wall Street pentru a scăpa de investigaţii ale autorităţilor americane privind rolul în criza ipotecară s-ar putea ridica la 50 de miliarde de dolari, arată o analiză privind posibila expunere a instituţiilor de credit.
Economica.net - vin, 10 ian. 2014, 14:31
Băncile din SUA ar putea plăti 50 de miliarde de dolari pentru a scăpa de investigaţii privind criza ipotecară

Analiza, efectuată de avocaţii uneia dintre instituţiile de credit, vizează 16 bănci mari, între care Bank of America, Morgan Stanley, Goldman Sachs, Royal Bank of Scotland şi Citigroup, notează cotidianul New York Times.

Băncile folosesc înţelegerea amiabilă în valore de 13 miliarde de dolari a JPMorgan cu statul american, încheiată în noiembrie, ca model pentru a determina cât ar avea fiecare de plătit pentru a scăpa de litigiile cu autorităţile privind nereguli care au condus la criza financiară.

Calculele de acest fel au devenit deosebit de importante pentru membrii board-urilor băncilor americane, afirmă persoane apropiate situaţiei, citate de New York Times. Eventualele costuri totale de 50 de miliarde de dolari ar reprezenta aproximativ jumătate din profitul anual obţinut în 2012.

Autorităţile americane se află sub presiune pentru a face băncile să plătească pentru rolul jucat în criza ipotecară, instituţiile de credit fiind acuzate că au indus în eroare, în multe cazuri, investitorii care au cumpărat obligaţiuni ipotecare înainte de criza financiară.

Analiza întocmită de avocaţi arată că Bank of America ar putea plăti 11,7 miliarde de dolari într-un acord amiabil cu statul, la care s-ar adăuga 5 miliarde de dolari beneficii pentru clienţi.

Costurile totale ale Morgan Stanley s-ar putea situa la 3 miliarde de dolari, cu o treime din fonduri pentru consumatori, în timp ce Goldman Sachs ar putea ajunge la circa 3,4 miliarde de dolari.

Royal Bank of Scotland, la care statul britanic este acţionar majoritar, ar putea avea o notă de plată de 10 miliarde de dolari, în timp ce pentru Citigroup costurile ar ajunge la 1 miliard de dolari.

Unele dintre cele 16 bănci analizate ar putea decide, însă, să nu încheie înţelegeri amiabile cu statul, iar altele ar putea încerca să obţină condiţii mai bune.

Băncile au anticipat în mare parte eventualele probleme cu autorităţile şi au constituit rezerve consistente pentru costurile rezultate în urma litigiilor.

Te-ar mai putea interesa și
Date foarte proaste ale Sistemului Energetic Național în 2025: Producția a scăzut sub pragul de 50 TWh, importurile de energie electrică tot cresc
Date foarte proaste ale Sistemului Energetic Național în 2025: Producția a scăzut sub pragul de 50 TWh, importurile de ...
Consumul de energie electrică al României a scăzut ușor în 2025, dar producția a scăzut mai mult decât consumul. Exporturile au crescut față de 2024, dar importurile au crescut și mai......
MAE retrage personalul diplomatic neesențial din Israel
MAE retrage personalul diplomatic neesențial din Israel
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat vineri că a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesenţial din ...
Trump spune că SUA ar putea prelua în mod prietenos conducerea Cubei
Trump spune că SUA ar putea prelua în mod prietenos conducerea Cubei
Preşedintele Donald Trump a afirmat vineri că Statele Unite ar putea opta pentru o "preluare prietenoasă de control asupra ...
Bursa de la București a închis în scădere ședința de tranzacționare de vineri. Rulajul a fost de 222 de milioane de lei, din care peste 84 de milioane au fost acțiunile BT
Bursa de la București a închis în scădere ședința de tranzacționare de vineri. Rulajul a fost de 222 de milioane de ...
Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai tranzacţionate în ultima şedinţă bursieră a acestei săptămâni, ...