Băncile elene ar putea plăti mai devreme creditele către BCE şi FMI

Grecia, a cărei datorie publică se ridică la 180% din PIB, a primit ajutoare financiare în valoare de 280 miliarde de euro începând din 2010.

Banca Centrală Europeană deţine aproximativ 12 miliarde de euro din datoria Greciei, cu o scadenţă medie de patru ani, în timp ce Fondul Monetar Internaţional are aproximativ zece miliarde de euro, cu o scadenţă medie de trei ani.

„Autorităţile de la Atena intenţionează să plătească mai devreme datoriile către BCE şi FMI. Acesta este un tip de restructurare deoarece schimbăm o datorie scumpă pe una ieftină”, a declarat Euclid Tsakalotos.

Acesta a explicat că o parte din semnificativa rezervă financiară (buffer) a ţării poate fi folosită pentru ca băncile să-şi achite datoriile către BCE şi FMI.

Rezerva financiară, care totalizează aproximativ 24 de miliarde de euro, acoperă necesităţile Greciei pentru o perioadă de cel puţin doi ani.

Guvernele din zona euro au reuşit în iunie, după îndelungi negocieri, să ajungă la un acord îndelung aşteptat pentru reducerea datoriei Greciei, într-un moment în care Atena se pregătea să încheie, în 20 august, al treilea program de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro.

Acordul prevede prelungirea cu zece ani a scadenţei unor împrumuturi de 96 de miliarde de euro din programul de asistenţă financiară (aproximativ 40% din totalul pe care Grecia trebuie să-l plătească în următoarele decenii zonei euro). Maturitatea creditelor a fost prelungită din 2023 până în 2033. De asemenea, va fi majorată ultima tranşă din programul de ajutor pe care o va primi Grecia pentru ca ţara să-şi construiască rezerve de numerar necesare în următoarele luni.

În prezent, Grecia se pregăteşte să urmeze exemplul altor victime ale crizei financiare, Irlanda, Spania, Portugalia şi Cipru, care au reuşit să atragă investitorii pe termen lung pe pieţele lor de obligaţiuni şi astfel să poată să se finanţeze independent.