Băncile pot începe rambursarea celor 1.000 mld. euro atrase prin programele pe termen lung ale BCE

BCE a derulat în decembrie 2011 şi februarie 2012 două runde de refinanţare prin care a pus la dispoziţia băncilor fonduri nelimitate cu scadenţa la 3 ani, la dobânzi scăzute, echivalente cu rata dobânzii de politică monetară de 0,75%. Băncile au absorbit atunci peste 1.000 miliarde euro, profitând de dobânda redusă şi de scadenţa relativ îndelungată a împrumuturilor.

Programele de finanţare şi promisiunea preşedintelui BCE Mario Draghi de a face tot posibilul pentru a asigura supravieţuriea monedei euro au generat suficientă încredere în pieţe pentru a evita o criză de lichiditate în Europa şi un atac speculativ asupra obligaţiunilor guvernamentale ale Spaniei şi Italiei.

Băncile pot începe de joi să returneze banii către BCE, însă doar instituţiile care pot atrage fonduri din piaţă la dobânzi mai mici de 0,75% vor fi interesate de această oportunitate.

Astfel, BCE va încasa probabil bani doar de la băncile din nordul Europei, crede Richard McGuire, analist la Rabobank, Londra, citat de Bloomberg.

„Dacă în final plăţile vor veni numai de la băncile din ţări cu economii solide, va fi perceput drept un factor negativ. Va arăta că există încă o zonă euro în două viteze. Tensiunile sunt încă prezente”, comentează analistul.

Analiştii ECM Asset Management estimează că BCE va încasa între 200 şi 250 miliarde euro, iar băncile din statele de la „periferia” zonei euro nu vor fi prezente.

„Au un oarecare acces la piaţă, dar vor avea nevoie de 3-6 luni pentru a câştiga încrederea necesară pentru a restitui banii”, comentează Derek Hynes, analist la ECM.

Perspectiva unui reflux de bani către BCE a împins în sus dobânzile pe pieţele futures. Programele de finanţare pe termen lung au ridicat activele BCE la 2.940 miliarde euro, de la 2.500 miliarde euro anterior.

Analistul George Saravelos de la Deutsche Bank consideră că inversarea fluxului de bani bănci-BCE este „un punct de cotitură” în desfăşurarea crizei datoriilor de stat, însă ar putea produce creşteri „ascunse” ale dobânzilor.

Randamentul obligaţiunilor germane cu scadenţa la 2 ani a crescut recent la 24 puncte de bază (0,24 puncte procentuale), de la -1,5 puncte de bază la începutul acestui an.