Băncile strâng bani de la privați ca să împrumute Statul, fondurile de pensii duc banii tot la Stat. Câte miliarde a luat Guvernul din banii viitorilor pensionari și cât din depozitele firmelor și ale populației

România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,68%, aproape dublu față de normele impuse de Uniunea Europeană și a continuat pe drumul creșterii acestui indicator și în prima parte a lui 2024.

Citește și: Deficitul bugetar a crescut de aproape două ori în primele două luni, la 1,67% din PIB

În acest context, obținerea de finanțări pentru acoperirea deficitelor este una dintre cele mai importante preocupări ale Guvernului, iar o simplă privire aruncată pe datele publicate de Banca Națională a României (BNR), Ministerul Finanțelor (MF) și Autoritatea de Supraveghere Financiară(ASF) ne arată că principala sursă de finanțare a deficitelor (formate pe fondul unor cheltuieli mari ale Statului) o reprezintă chiar economiile populație și cele ale firmelor din România.

Citește și: BNR ține dobânzile jos pentru a permite Guvernului să acopere mai ușor deficitele în creștere. Modelul este folosit și de băncile centrale mari. Până unde va scădea ROBOR?

Daniel Armeanu, vicepreședinte al ASF pentru pensii private, arăta, la o conferință de specialitate, că 22% din datoria publică a României aparține fondurilor de pensii, iar 44% băncilor din România. Pe de altă parte, arată datele ASF, titlurile de stat reprezintă cel puțin 60% din plasamentele fondurilor private, la care cotizează obligatoriu peste 8 milioane de viitori pensionari și care au ajuns la active de aproape 127 de miliarde de lei la final de 2023.

Pe de altă parte, cele 44 de procente deținute de bănci din datoria Guvernului, ar reprezenta, raportat la datele de la finalul lui 2023 (când datoria publică însuma 170 de miliarde de euro, adică 850 de miliarde de lei) , circa 374 de miliarde de lei.  Și această sumă provine, practic, din economiile populației și cele ale firmelor private, în condițiile în care raportul credite/depozite a ajuns, la finalul anului trecut, la circa 68%, nivel care arată că băncile se finanțează din banii atrași de la deponenți, nu din alte surse. De altfel, în ultimele luni băncile au înregistrat excedente de lichiditate record, având în vedere că sunt reticente în acordarea de credite către sectorul privat.

Soldul creditelor către firmele private,  la jumătate față de cel al plasamentelor băncilor în titluri de stat

Dacă firmele private sunt refuzate de către bănci din diverse motive, cel mai invocat fiind slaba capitalizare a companiilor, Statul are prioritate în ultimii ani. Drept urmare, soldul creditelor acordate companiilor nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare a ajuns la aproximativ 200 de miliarde de lei, conform ultimelor date BNR. Dacă scădem din această sumă valoarea creditelor pentru instituții financiare nemonetare, rămân circa 180 de miliarde de lei, soldul total al creditelor acordate companiilor nefinanciare private.

Suma este oricum mică, raportat la dimensiunile economiei României și la numărul firmelor înregistrate (circa 600.000), însă comparația cu împrumuturile luate de stat de la bănci completează o imagine nu tocmai firească pentru o economie care se dorește de piață. Așa cum arătam mai sus, la final de 2023, datoria Guvernului către bănci se ridica la circa 374 de miliarde de lei, așadar de două ori mai mare decât soldul creditelor acordate de bănci firmelor private.

Citește și: Vin șapte ani de foamete bugetară. Deficitul tot mai mare pune sub semnul întrebării finanțarea datoriei publice prin titluri de stat

Dacă ne raportăm doar la creditele noi acordate în 2023, datele BNR arată că firmele au luat puțin peste 77 de miliarde de lei, iar calculele noastre bazate pe datele MF relevă că Statul s-a împrumutat la bănci anul trecut cu circa 84 de miliarde de lei, deci diferența în favoarea împrumuturilor acordate Guvernului continuă să crească. Conform Asociației Române a Băncilor (ARB), valoarea creditelor acordate de bănci companiilor private și populației a fost undeva la o treime din PIB, în ultimii 4 ani, cel mai redus nivel din Europa. 

Statul trage bani și direct de la oameni, cu dobânzi peste cele oferite de bănci

Statul devine din ce în ce mai atractiv și în ceea ce privește atragerea directă de resurse de la populației. Mai clar, randamentele oferite la titluri de stat sunt, mai ales pe termen mediu și lung, din ce în ce mai bune comparativ cu dobânzile pentru depozitele bancare.

Detalii AICI: Noua emisiune Tezaur confirmă trendul. E mai avantajos să dai bani Statului decât să îi depui în bancă. Diferențele vor fi tot mai mari- Calcule concrete