Băsescu: Cazanciuc a mințit și nu a făcut modificările la Codul de Procedură Penală

„Ce îmi pare rău este că domnul Cazanciuc, și aici eu pot aduce martori, a fost sesizat în mod repetat și de Înalta Curte, și de DNA, a promis că va emite ordonanță de urgență care să corecteze și problema din Codul de Procedură Penală pe care a ridicat-o doamna Hăineală și în CSM, dar avea sesizările făcute de DNA. Tot în Consiliul (CSM — n.r.) din 6 ianuarie a promis că va introduce în ordonanța de urgență și sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție. Eu am fost acolo. Cazanciuc a mințit și nu a făcut modificările, pentru ca pe urmă să vină Ponta să ne dea lecții: ‘eu nu fac modificări la Coduri prin ordonanță de urgență'”, a declarat Băsescu, marți seară, la B1 TV.

Întrebat dacă ministrul Cazanciuc ar fi dorit să facă respectivele modificări, dar nu a fost lăsat de ‘factorul politic’, Băsescu a răspuns afirmativ.

„Cred că nu l-a lăsat Ponta”, a adăugat Băsescu.

Șeful statului a mai precizat că el a întrebat tot CSM-ul dacă România este pregătită pentru intrarea în vigoare a Codurilor Penal și de Procedură Penală de la 1 februarie și a primit răspuns pozitiv.

„Domnul Cazanciuc a mințit, pentru că o fi avut bune intenții, dar premierul Ponta nu vrut chipurile să emită ordonanță de urgență, l-au lovit înaltele principii”, a adăugat Băsescu.

La sfârșitul lunii ianuarie, Traian Băsescu îi cerea premierului Victor Ponta să corecteze articolul 140 din Codul de Procedură Penală.

„O să mă refer în primul rând la Codul de procedură penală, care a fost promulgat ca Legea 135/2010. Referirea este directă la articolul 140, care vizează utilizarea mijloacelor tehnice înainte de punerea sub urmărire penală a unei persoane. Eu îmi asum promulgarea Codului de procedură penală, pentru că asta este responsabilitatea președintelui. În același timp, îmi asum și eroarea de a nu fi înțeles sensul articolului 140 din Codul de procedură penală. Asta nu înseamnă că el nu trebuie corectat”, a spus Băsescu, la acea dată.

El a atenționat atunci asupra faptului că statul rămâne fără mijloace de a identifica și preveni acte precum abuz în serviciu, trafic de influență, fraude fiscale, trafic de persoane, criminalitate transfrontalieră, comercializare sau tranzit de droguri pe teritoriul României, trafic de persoane.