Băsescu: Ne interesează redefinirea relaţiei NATO-Federaţia Rusă

‘Prima şi cea mai importantă este adoptarea de măsuri concrete pe termen lung şi echilibrarea geografică a resurselor militare ale Alianţei pe teritoriul UE, în speţă nu am dori o diminuare a resurselor pentru flancul estic în detrimentul resurselor alocate zonei nordice, ţărilor baltice şi Polonia. Şi România şi Bulgaria trebuie tratate cu atenţie având în vedere în primul rând realităţile. Spre exemplu, România are o frontieră de 649 de km cu Ucraina, frontieră terestră, fluvială şi maritimă, iar odată cu anexarea ilegală a Crimeei avem o vecinătate imediată pe frontiera zonei economice exclusive a României cu Federaţia Rusă’, a spus şeful statului, înainte de plecarea la Varşovia, unde se desfăşoară reuniunea şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, care va discuta despre situaţia din regiune şi pregătirea summitului NATO din septembrie.

El a precizat că alte priorităţi ale României vizează reflectarea în documentele summitului NATO a importanţei strategice a Mării Negre, încurajarea parcursului către Alianţă a Georgiei şi a Muntenegrului, asumarea de către statele membre a alocării a 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.

‘Ca urmare a evenimentelor din regiune ne interesează redefinirea relaţiei NATO-Federaţia Rusă. După Nagorno Karabah în Azerbaidjan, după Osetia şi Abhazia, în Georgia, după Transnistria în Republica Moldova, a rămas acum de dată recentă anexarea Crimeei şi situaţia din Ucraina de est unde Federaţia Rusă are responsabilităţi majore. În această situaţie nu putem să menţinem tipul de relaţie NATO-Federaţia Rusă ca şi până acum. Se dovedeşte că Federaţia Rusă are politici care periclitează securitatea statelor din regiune’, a adăugat şeful statului.

Traian Băsescu a indicat că România ar dori ca toţi participanţii la reuniunea şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est să fie de acord că unul din obiective este adâncirea cooperării NATO cu partenerii estici, precum Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.

‘De asemenea, ne-am dori ca summitul NATO să constate şi să realizeze progrese în procesul de diminuare a noilor ameninţări de securitate şi aici noi includem respectarea programului de dezvoltare şi operaţionalizare a capacităţilor antirachetă’, a mai spus şeful statului, precizând că în România evoluţiile sunt conform programului şi în 2015 sistemul antirachetă va fi funcţional.

El a indicat şi că România consideră că NATO trebuie să-şi asume un rol mult mai important în garantarea securităţii energetice a Europei şi în revenirea şi lupta împotriva atacurilor cibernetice.

Şeful statului a arătat că un alt element solicitat de România este încheierea misiunii din Afganistan, în decembrie 2014 şi continuarea programului Resolute support, care începe la 1 ianuarie 2015 şi se referă la asigurarea instructorilor pentru continuarea procesului de pregătire a armatei afgane în condiţiile în care până la sfârşitul anului se reuşeşte semnarea unui acord în acest sens între autorităţile afgane şi NATO.