BCE avertizează asupra riscurilor la adresa stabilităţii financiare în urma alegerilor şi a tensiunilor geopolitice

Până acum pieţele au acut o abordare relaxată faţă de aceste ameninţări, ceea ce le lasă expuse la schimbările bruşte ale încrederii în eventualitatea şocurilor, se arată în raportul bianual al BCE privind stabilitatea financiară, scrie Agerpres.

De asemenea, instituţia cu sediul la Frankfurt atrage atenţia că alegerile la nivel naţional şi european sporesc incertitudinile privind traiectoria finanţelor publice.

„Riscurile unor surprize adverse economice şi financiare sunt ridicate, iar perspectiva de risc pentru stabilitatea financiară a zonei euro rămâne fragilă. Încrederea se poate modifica rapid, nu în ultimul rând ţinând cont de tensiunile geopolitice, ceea ce creează potenţialul unei reacţii masive pe piaţă în urma veştilor dezamăgitoare”, a apreciat în raport vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos.

Pericolele globale sunt în creştere din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, iar situaţia din Orientul Mijlociu reprezintă cea mai recentă ameninţare. Alegerile, inclusiv încercarea lui Donald Trump de a reveni la Casa Albă în noiembrie şi alegerile din iunie pentru Parlamentul European, sporesc incertitudinile.

În pofida acestui fundal, au crescut şansele unei aterizări uşoare în Europa, inflaţia scade spre ţinta BCE de 2% fără o recesiune profundă sau creşterea ratei şomajului.

Conform previziunilor economice de primăvară publicate miercuri de Comisia Europeană, creşterea PIB-ului în 2024 ar urma să fie de 1% în UE şi de 0,8% în zona euro. În 2025, se estimează că PIB-ul va creşte la 1,6% în UE şi la 1,4% în zona euro. Se preconizează că inflaţia din UE va scădea de la 6,4% în 2023 la 2,7% în 2024 şi la 2,2% în 2025. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 5,4% în 2023 la 2,5% în 2024 şi la 2,1% în 2025.

Aceasta înseamnă că ameninţările generale la adresa stabilităţii financiare s-au redus comparativ cu raportul BCE publicat în urmă cu şase luni, Dar BCE avertizează că se menţin ridicate semnele de întrebare privind politicile guvernamentale şi condiţiile economice.

„Volatilitatea de pe pieţele financiare ar putea spori semnificativ, dacă inflaţia deviază substanţial faţă de estimări, dacă avansul economiei se atenuează sau dacă conflictele geopolitice escaladează”, avertizează BCE.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă finanţele publice. Conform Comisiei Europene, deficitele bugetare s-au accentuat semnificativ după pandemie iar măsurile de sprijin ca urmare a crizei energetice nu s-au diminuat suficient.

Nivelul ridicat al datoriilor lasă guvernele vulnerabile la şocurile externe în cazul în care va fi necesară majorarea cheltuielilor, susţine BCE.

Instituţia avertizează că înăsprirea condiţiilor financiare testează gospodăriile şi companiile, care până acum s-au dovedit reziliente la majorarea costurilor de împrumut.

În schimb, BCE apreciază că „falimentele şi ratele creditelor neperformante rămân relativ scăzute”.