„Consiliul guvernatorilor a decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor rămâne nemodificate la 2%, 2,15% şi, respectiv, 2,40%”, se arată în comunicatul de presă publicat după a treia reuniune a BCE din acest an.
Datele preliminare publicate joi de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat până la 3% în aprilie, de la 2,6% în martie, şi mult peste ţinta BCE de 2% pe termen mediu. Această creştere accelerată a preţurilor este o consecinţă a războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat o explozie a preţurilor la petrol şi gaze în Europa, în ultimele două luni.
Conform Eurostat preţurile la energie în zona euro au crescut în ritm anual cu 10,9% în aprilie, comparativ cu un avans de 5,1% în martie.
„Riscurile de creştere a inflaţiei şi riscurile de scădere a economiei s-au intensificat. Cu cât mai mult va continua războiul şi cu cât mai mult preţurile la energie rămân ridicate, cu atât mai puternic va fi impactul asupra inflaţiei şi a economiei”, se arată în comunicatul BCE.
Pieţele financiare se aşteaptă acum la majorări de dobânzi în iunie şi iulie, urmate de cel puţin o decizie similară în toamnă, presupunând că BCE vrea să ţină sub control spirala inflaţionistă, după ce a fost criticată că a acţionat târziu în 2022.
„Aşteptările inflaţioniste pe termen mai lung rămân bine ancorate, deşi pe termen scurt acestea s-au modificat semnificativ. Consiliul guvernatorilor nu se angajează în prealabil la o anumită evoluţie a dobânzii”, precizează instituţia de la Frankfurt.
În aprilie, inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a încetinit la 2,%, de la 2,3% în martie, ceea ce sugerează că efectele secundare nu sunt semnificative iar BCE va trebui să acţioneze cu prudenţă.
Unii analişti avertizează că şocul preţului energiei ar putea şterge 0,5 puncte procentuale din creşterea economiei zonei euro.
„Experienţa inflaţiei este atât de recentă încât firmele vor majora preţurile mai rapid decât în 2022, iar angajaţii vor căuta să-şi asigure salarii mai mari mai curând, ceea ce probabil va accelera evoluţia inflaţiei”, a apreciat Lorenzo Codogno de la LC Macro Advisors.
Datele Eurostat arată că Produsul Intern Brut al celor 20 de state din zona euro, dar şi cel al UE, a înregistrat un avans de 0,1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 0,2% în trimestrul patru 2025, comparativ cu trimestrul precedent.
Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,8% în zona euro şi cu 1% în UE în primul trimestru din 2026, după un avans de 1,3% în zona euro şi unul de 1,4% în UE în trimestrul precedent.