BCE vrea ca băncile să aibă acces la Mecanismul de Stabilitate. Germania se opune vehement

„Potrivit informaţiilor Suddeutsche Zeitung, un grup de state din zona euro va verifica în următoarele două săptămâni cum ar putea transfera credit în mod direct către bănci care au probleme de lichiditate, însă pot supravieţui. Motivul este criza din Spania şi temerile că s-ar putea răspândi în alte ţări din zona euro”, scrie publicaţia citată, fără a preciza sursa informaţiilor.

Ziarul notează că Germania se opune vehement acestei variante.

În prezent, principalul mecanism anticriză al UE este Fondul European de Stabilitate Financairă, care poate sprijini financiar statele din zona euro cu probleme financiar-fiscale. Fondul de Stabilitate are însă caracter temporar.
Mecanismul European de Stabilitate va intra în funcţiune de la jumătatea acestui an, devenind fondul de urgenţă cu caracter permanent al zonei euro, cu resurse de creditare de 500 miliarde euro.

Conform acordurilor actuale între liderii europeni, cele două mecanisme pot fi accesate numai de ţări, nu şi de bănci. Guvernele pot opta însă să recapitalizeze bănci aflate în dificultate cu bani de la fondurile de urgenţă.

Băncile europene de confruntă cu o situaţie fără precedent de la formarea zonei euro, fiind afectate, pe de o parte, de criza datoriilor de stat şi impactul măsurilor de austeritate asupra economiei şi, pe de altă parte, de înăsprirea reglementărilor internaţionale privind capitalul bancar şi rezervele care ar trebui constituite de instituţiile financiare.
Sistemul bancar din Europa de Est este dominat de instituţii de credit din Vest, fiind, potrivit unui raport recent al FMI, cea mai vulnerabilă regiune cu economii emergente la consecinţele crizei datoriilor de stat.

Europa de Est are de departe cea mai mare vulnerabilitate la o încetinire a activităţii economice în zona euro, cele mai puternice legături bancare cu uniunea monetară şi cele mai ridicate nevoi de finanţare externă.

Problema lichidităţii din sectorul bancar european a trecut în plan secund în ultimele patru luni, după ce BCE a injectat în sistem, în decembrie şi februarie, un total de circa 1.000 miliarde euro prin două operaţiuni de refinanţare pe trei ani destinate băncilor comerciale, primele de acest tip efectuate de instituţie.

Revenirea în actualitate a temerilor privind situaţia economică şi financiară a Spaniei a reaprins însă şi discuţiile despre capacitatea sectorului bancar de a rezista unei noi reprize a crizei datoriilor de stat, după episodul Greciei.