Belarusul mizează pe cartea patriotismului pentru a se distanţa de Moscova – AFP

În această vară, Aleksandr Lukaşenko, liderul autoritar al Belarusului, şi-a surprins auditoriul când a pronunţat un discurs nu în limba rusă după cum obişnuia, ci în belarusă, limba naţională a ţării sale, pe care nu s-a sfiit să o califice drept o ‘limbă săracă’.

În cursul ultimelor luni, patriotismul se află la loc de cinste în această fostă republică sovietică frontalieră cu Rusia, ai cărei 9,5 milioane de locuitori sunt din ce în ce mai numeroşi în a se înscrie la cursuri de limba belarusă şi a se căsători în conformitate cu tradiţiile naţionale. Acest entuziasm pentru identitatea naţională nu este însă nimic altceva decât un act politic, apreciază analistul şi istoricul Aleksei Korol.

‘Prin sublinierea caracteristicilor lor naţionale, oamenii îşi marchează dezacordul faţă de agresiunea şi şovinismul Rusiei’, a asigurat el pentru agenţia franceză de presă. Potrivit lui, belaruşii urmează exemplul vecinilor lor ucraineni, pentru care vorbirea limbii lor naţionale a devenit un simbol al rezistenţei împotriva influenţei Rusiei, acuzată că îi sprijină pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor Kievului în estul ţării.

A purta ţinute cu broderii naţionale, ‘Vişivanki’, a devenit noua modă, fie că este vorba de ţinute casual pe stradă sau de rochii de noapte elegante. Iulia Litvinova, designer de modă, a povestit că şi comenzile pentru cămăşile sale, de regulă rezervate ţăranilor, au explodat. ‘Am comenzi pentru următoarele trei luni, în condiţiile în care înainte nu brodam decât două pe lună’, a mărturisit ea.

Preţul cămăşilor sale, care variază între 160 şi 560 de euro, reprezintă o mică avere într-o ţară unde salariul mediu se situează în jurul a 400 de euro. Pentru cei care nu îşi pot permite să cumpere o ţinută brodată, există o gamă bogată de tricouri cu imprimeuri folclorice belaruse. ‘Am vândut peste o mie în ultimele două luni’, a declarat Pavel Bielavus, care a fost nevoit să lanseze un site de internet pentru a putea face faţă cererii.

Antreprenorul a organizat şi un salon pentru creatorii de ţinute tradiţionale. Acest eveniment, promovat de presa de stat, s-a bucurat de un real succes, cu mii de vizitatori. ‘Tot ceea ce este prezent aici trebui prezervat: broderii, obiceiuri, limba’, a apreciat Aliona Hlopţeva, prezentă la târg. ‘Noi am moştenit toate acestea de la strămoşii noştri’, a subliniat ea.

Pe de altă parte, ‘în ultimii ani, autorităţile au încercat să sufoce identitatea naţională a belaruşilor’, a remarcat analistul Aleksei Korom. ‘Dar rezistenţa culturală se afla într-o stare latentă în societate. Iar evenimentele din Ucraina au potenţat-o’, a conchis el.