BERD: România trebuie să intensifice eforturile pentru reducerea ratei creditelor neperformante

Adaugă-ne ca sursă preferată

Amânarea de către autorităţile române a acordării unui număr de certificate verzi ar putea afecta negativ investiţiile în sectorul energiei regenerabile, notează Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), într-un raport anual care analizează evoluţia din ultimul an a statelor în care instituţia financiară este activă.

Guvernul a decis ca, din 1 iulie, să fie amânată acordarea unei părţi din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017 pentru centralele hidro şi solare şi până în 2018 pentru centralele eoliene.

Unele elemente rămân neclare în privinţa caracterului neretroactiv al ordonanţei adoptate de Guvern în iunie şi există incertitudini referitoare la transparenţă şi predicitibilitatea mediului de afaceri în implementarea unor noi proiecte de energie regenerabilă, arată BERD.

De asemenea, România trebuie să intensifice eforturile vizând scăderea ratei împrumuturilor neperformante, notează BERD.

„Printre acestea se numără înlăturarea barierelor de reglementare pentru restructurarea sau reevaluarea negativă a creditelor neperformante, care reprezintă peste 20% din soldul total al împrumuturilor”, se arată în raport.

Rata împrumuturilor neperformante a crescut în septembrie la 21,56% din soldul creditelor, de la 20,3% în iunie şi 17,34 % în septembrie anul trecurt, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

Nivelul creditelor neperformante este ridicat în sistemul bancar din România, dar riscurile sunt compensate de nivelul ridicat de provizionare.

Măsurile adoptate pentru consolidarea stabilităţii sectorului financiar dau rezultate, notează BERD.

Astfel, băncile au rezistat bine dificultăţilor economice din ultimii ani. Supravegherea bancară a fost întărită semnificativ, iar garantarea depozitelor a fost adusă la standardele UE. Cadrul legsialtiv pentru finanţarea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii a fost de asemenea îmbunătăţit, în timp ce Banca Naţională a României a introdus la sfârşitul anului trecut noi norme pentru creditarea în monedă străină.

Au fost înregistrate unele progrese în privinţa combaterii corupţiei şi reformării justiţiei, însă autorităţile trebuie să accelereze eforturile, afirmă BERD, citând raportul din ianuarie al Comisiei Europene. Executivul comunitar continuă să monitorizeze progresele României prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Guvernul a obţinut progrese limitate în privinţa privatizărilor, afirmă analiştii băncii. În timp ce în sectorul energetic privatizările au avansat, în paralel cu progrese în privinţa liberalizării preţurilor la energia electrică şi gaze, vânzarea CFR Marfă şi a Oltchim a eşuat.

Evoluţia fiscală a României a fost „impresionantă”, având în vedere presiunile politice generate de algerile de anul trecut. România a reuşit să iasă din procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene şi a demonstrat determinare în controlul finanţelor, după derapajele din timpul crizei din 2008-2009.

Absorbţia de fonduri europene rămâne la un nivel scăzut, în pofida încercărilor de a creşte rata de accesare. O utilizare mai eficientă a banilor europeni ar îmbunătăţi perspectivele de creştere economică, notează BERD.

De asemenea, mediul de afaceri din România rămâne dificil, iar companiile se confruntă în continuare cu probleme în operaţiunile zilnice, situaţie care contribuie probabil la dificultăţile ţării de a atrage investiţii străine directe, arată banca, citând date din cel mai recent raport Doing Business al Băncii Mondiale.

România continuă să fie puternic expusă la evoluţia din zona euro, însă perspectivele pe temen mediu rămân favorabile, reflectând economia diversificată şi potenţialul ridicat de creştere, datorat nivelului redus al PIB per capita, mai puţin de jumătate din media UE calculat la paritatea puterii de cumpărare, arată BERD.

BERD a îmbunătăţit în noiembrie prognoza de creştere economică a României pentru anul următor de la 2,2%, nivel anticipat în luna mai, la 2,4%, dar a avertizat că perspectivele pe termen scurt sunt limitate în continuare de evoluţia zonei euro. Pentru anul în curs, banca anticipează un avans al PIB de 2,2%, faţă de estimarea de 1,4% din mai.

Comisia Europeană se aşteaptă ca economia României să crească cu 2,1% anul viitor şi cu 2,4% în 2015, în timp ce FMI estimează pentru 2014, o creştere a PIB de 2,2%, nivel anticipat şi pentru acest an.