Blinken, despre România: Când apăraţi democraţia de pretutindeni, puteţi conta pe faptul că SUA vă vor fi alături

„Cred că e onest să spun că puţine naţiuni înţeleg mai bine decât România de ce este atât de important să aperi drepturile tuturor naţiunilor, mari sau mici, de a se bucura de suveranitate, integritate teritorială şi să fie respectate, să insiste că o ţară pur şi simplu nu poate prelua teritoriul alteia prin forţă, să îi şteargă graniţele, să distrugă identitatea”, a arătat şeful diplomaţiei americane, scrie Agerpres.

El şi-a amintit că prima sa vizită la Bucureşti a fost în 1997. „Eram cu preşedintele (Bill – n.r.) Clinton, care făcea anunţul Parteneriatului Strategic. Îmi amintesc acea zi de parcă era ieri: zecile de mii de români care au umplut Piaţa Universităţii, în acea zi călduroasă, tricolorul pe care l-a desfăcut preşedintele Clinton şi angajamentul pe care şi l-a luat: cum mergeţi pe lungul drum al democraţiei, America vă va fi alături. Aşa că este o plăcere specială pentru mine să revin la Bucureşti, după 25 de ani”, a mărturisit Blinken.

Secretarul de stat a adăugat că „SUA vor continua să susţină România să îşi consolideze instituţii democratice solide, să combată corupţia şi să aibă un stat de drept şi mai robust” şi că ţara sa „nu şi-ar putea dori un aliat mai de vază şi mai angajat decât România”.

Vorbind despre situaţia din Ucraina, el a subliniat că „românii şi-au deschis uşile şi inimile pentru milioane de civili nevinovaţi, majoritatea femei şi copii, care fugeau de violenţa lui Putin, iar zeci de mii au rămas aici, în România”.

Totodată, a spus că „România i-a ajutat pe ucraineni cu hrană, provizii medicale şi combustibil. România a facilitat exportul a peste 6 milioane de tone de cereale din Ucraina şi a făcut ca milioane de oameni din lume să nu fie înfometaţi”.

De asemenea, Blinken a mai spus că „Guvernul României a fost ţinta unor ameninţări sau atacuri cibernetice din parte unor grupuri ruse”.

„Ştim că postura de lider în ceea ce priveşte aceste demersuri are un preţ pentru cetăţenii români, aşa cum plătesc cetăţenii Europei şi ai lumii. Războiul Rusiei a crescut preţul energiei, al produselor alimentare şi al altor produse esenţiale, înainte de începutul iernii”, a evidenţiat şeful diplomaţiei de la Washington.

Legat de angajamentul României faţă de Alianţă, Blinken a arătat că „România nu doar că îndeplineşte, ci depăşeşte angajamentul aliat de 2% din PIB pentru Apărare, până în 2024”.

România găzduieşte, marţi şi miercuri, Reuniunea şefilor diplomaţiilor din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice, primul eveniment la nivel înalt al NATO într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a subliniat că Ministeriala de la Bucureşti este „oportunitatea de a repeta un mesaj clar din partea aliaţilor, inclusiv România”, că Ucraina este susţinută. „Susţinem dreptul ucrainenilor de a se apăra şi trebuie să continuăm să acordăm sprijin atât militar, cât şi umanitar şi internaţional”, a spus Stoltenberg.

Pentru România, momentul are şi o încărcătură simbolică aparte, având în vedere că în 2022 se împlinesc 20 de ani de la primirea de către ţara noastră a invitaţiei de aderare la NATO la Summitul de la Praga din 21 – 22 noiembrie 2002.

„Reuniunea de la Bucureşti reprezintă o expresie a solidarităţii aliate cu statele Flancului Estic, precum şi a angajamentului NATO de a continua susţinerea pentru Ucraina şi de a sprijini celelalte state partenere din regiune, precum Republica Moldova şi Georgia”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, gazda Ministerialei.

Participanţii la ministeriala NATO de la Bucureşti promit că Alianţa va sprijini Ucraina în perioada următoare

Ţările membre ale NATO vor continua să sprijine Ucraina pe parcursul acestor luni dificile, a declarat marţi ministrul de externe britanic James Cleverly, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe din Alianţa Nord-Atlantică, organizată la Palatul Parlamentului.

”Îl vedem pe Vladimir Putin încercând să folosească livrările de energie ca pe o armă chiar de la începutul acestui conflict”, a spus şeful diplomaţiei britanice, potrivit căruia ruşii ţintesc deliberat infrastructura civilă din Ucraina.

La rândul său, ministrul de externe italian Antonio Tajani a subliniat că ”nu există pace fără justiţie pentru poporul ucrainean”.

”Trebuie să lucrăm pentru pace, dar atât timp cât Ucraina este invadată va fi dificil de stat la masa negocierilor. Acum înfrângerea Ucrainei înseamnă capitulare şi aceasta nu înseamnă pace”, a afirmat el.

Oficialul italian s-a angajat că ţara sa va face posibilul pentru a contribui la refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei, reţea avariată grav de loviturile cu rachete ale forţelor ruse în ultimele săptămâni.

Şeful diplomaţiei cehe Jan Lipavsky, a cărui ţară asigură până la finalul acestui an preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, s-a arătat optimist cu privire la convenirea unui pachet de ajutor non-letal pentru Ucraina.

O parte a acestui ajutor (combustibili, echipamente medicale, echipament pentru iarnă) a fost deja livrată prin intermediul pachetului de asistenţă al NATO la care ţările aliate pot contribui.

Lipavsky a adăugat că participanţii la reuniunea ministerială a NATO de la Bucureşti vor aborda şi subiectul refacerii stocurilor de arme din unele state membre în urma livrărilor către Ucraina.

Legat de acest aspect, omologul său lituanian Gabrielius Landsbergis a dat asigurări că ”NATO nu rămâne fără tancuri”.

”Aşadar, dacă extindem lista cu ceea ce este trimis în Ucraina, atunci NATO are şansa de a-şi menţine livrările”, a spus Landsbergis la sosirea la Palatul Parlamentului.

Alături de miniştrii de externe din cele 30 de ţări membre ale NATO, secretarul general al organizaţiei Jens Stoltenberg şi celelalte înalte oficialităţi politice şi militare ale Alianţei, la reuniunea de marţi şi miercuri din capitala României vor participa miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să devină membre depline ale NATO.

La sesiunile deschise partenerilor din cadrul reuniunii vor participa miniştrii de externe din Republica Moldova (pentru prima oară la o astfel de reuniune), Ucraina, Georgia şi Bosnia.