Blocaj politic fără sfârşit în Grecia

Mai sunt trei zile până la alegerile legislative din Grecia, iar ţara pare ajunsă exact în acelaşi blocaj politic ca la ultimul scrutin. După alegerile de pe 6 mai, niciun partid nu a reuşit să formeze Guvernul, iar ţara a trebuit să organizeze din nou alegeri. Există vreo soluţie?
Economica.net - joi, 14 iun. 2012, 19:21
Blocaj politic fără sfârşit în Grecia

Ultimele sondaje de opinie nu par să indice vreo ieşire din blocaj. Syriza, formaţiunea de stânga care denunţă acordul cu „Troica” (Uniunea Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană) e umăr la umăr cu Noua Democraţie, formaţiunea de dreapta, condusă de Antonis Samaras. Syriza ar urma să obţină între 22% şi 28%, în timp ce scorul conservatorilor ar fi între 22 şi 29%.

Grecii au din nou de ales între partidele tradiţionale, care au guvernat alternativ ţara din 1974 încoace (Noua Democraţie şi socialiştii din PASOK) şi partidele de la extreme, de stânga sau de dreapta, care promit creştere economică şi anularea memorandumului cu FMI. Electoratul este aşadar extrem de divizat.

Cum plusează favoriţii?

La fel ca şi după legislativele de pe 6 mai, niciun partid nu va obţine suficiente voturi pentru a forma singur Guvernul. Va fi nevoie de coaliţii, dar abia aici începe tragedia grecească. Liderul Syriza, partidul ce a făcut cărţile şi după alegerile de pe 6 mai, prin simplul fapt că a ales să nu participe în nicio formulă de guvernare, a anunţat din nou că va refuza să facă parte dintr-un Guvern de uniune naţională. „Ţara are nevoie de o direcţie clară”, spune liderul partidului de stânga, Alexis Tsipras, care adaugă faptul că va încerca să formeze un Guvern de stânga după alegeri, scrie RFI Romania

Tsipras promite să plaseze sectorul bancar sub controlul statului. „Dacă vom fi aleşi, vom acţiona rapid pentru a recapitaliza băncile prin ceea ce numim socializarea sistemului bancar”, mai declară liderul Syriza. Va denunţa şi acordul semnat cu instituţiile financiare internaţionale, care detaliază condiţiile de austeritate în care Grecia primeşte cele 130 de miliarde de euro. Toate, în condiţiile în care Guvernul elen mai are bani de plăţi doar până la jumătatea lunii iulie. Soluţia lui Tsipras pentru a suplini aceşti bani: o colectare mai bună a taxelor şi schimbarea sistemului politic corupt, care a răvăşit economia Greciei timp de decenii. Syriza ar face însă şi concesii: ar păstra euro şi nu ar pleda pentru revenirea la drahmă.

Dreapta preia temele extremei drepte

Cealaltă formaţiune favorită, Noua Democraţie, plusează şi ea. Pentru a se impune în faţa stângii, partidul conservator reciclează cadre şi teme ale extremei drepte, precum imigraţia şi securitatea. „Grecia a acceptat invazia imigranţilor. O vom opri”, promite şeful Noii Democraţii, Antonis Samaras. El a pledat pentru „centre de detenţie pentru imigranţi ilegali”, „recucerirea oraşelor” şi luptă pe toate planurile contra delincvenţei. „Există o masă de imigranţi, sunt un milion şi jumătate care nu au slujbe, care nu au ce face aici”, a declarat Tsipras, afirmând şi că va conta pe solidaritatea Europei pentru a-şi securiza frontierele şi a expulza imigranţii indeziderabili.

Noua Democraţie jonglează şi cu alte teme populiste, care bat uneori spre xenofobie. Totul pentru a atrage voturile extremei drepte. Mai exact, pe cele ale simpatizanţilor mişcării neonaziste Zori de Aur. Formaţiunea obţinuse 21 de mandate de deputat la precedentele alegeri, de pe 6 mai. Partidul de extremă dreapta a mizat pe tema limitării imigraţiei şi a obţinut jumătate din voturile poliţiştilor, de pildă.

Legea electorală perpetuează blocajul

Cine este însă de vină pentru blocaj şi cum ar putea fi el rezolvat? Pe lângă politicile corupte şi apoi de austeritate ce au dus la prăbuşirea celor două partide tradiţionale care au guvernat ţara după sfârşitul regimului coloneilor, mai există o cauză. Legea electorală datează tot din acea perioadă.

Legea a fost gândită iniţial ca un instrument de stabilizare, dar în prezent a dat naştere unei polemici pe marginea inechităţilor actualului sistem electoral. Legea electorală era formulată pentru a facilita formarea unei majorităţi în Vouli, Parlamentul grec. În egală măsură, prevederile ei încearcă să împiedice atomizarea Legislativului. Or, exact asta s-a întâmplat prin multiplicarea partidelor din ultima vreme.

Printre regulile prevăzute de legea electorală se numără acordarea unui bonus de 50 de mandate primului clasat şi obligaţia de a obţine cel puţin 3% din voturi pentru a intra în Parlament. Analiştii spun că bonusul nu poate garanta stabilitatea, decât în cazul în care două partide domină scena politică şi obţin între 35% şi 40% din voturi. Dacă scorurile primelor clasate sunt mai slabe, sistemul accentuează instabilitatea. Iar prăpastia apare în Grecia între partidele pro-memorandum şi cele care se opun austerităţii impuse de instituţiile financiare internaţionale. Or, cele din urmă au obţinut însumat 42,83% din voturi, în timp ce partidele pro-memorandum au luat în total doar 32%.

Scorul obţinut la alegerile din 6 mai nu s-a reflectat însă în distribuţia mandatelor: cei care au obţinut mai puţine voturi s-au ales cu mai multe mandate, iar sentimentul alegătorilor că s-a comis o nedreptate s-a accentuat. Pragul de 3% e la fel de controversat în noile condiţii: suma rezultatelor partidelor care nu au reuşit să intre în Parlament s-a ridicat la 19%, adică mai mult decât rezultatul primei clasate (Noua Democraţie).

Fiind vorba de exact aceeaşi lege electorală şi sondaje care arată aproximativ aceleaşi preferinţe, scenariul de pe 6 mai se va repeta cel mai probabil şi pe 17 iunie. Soluţia ar fi schimbarea legii, însă pentru aşa ceva, nu mai este timp.

Te-ar mai putea interesa și
Noul Mercedes-Benz EQS: Limuzină electrică de lux cu peste 500 CP
Noul Mercedes-Benz EQS: Limuzină electrică de lux cu peste 500 CP
Germanii de la Mercedes-Benz au prezentat astăzi prima lor limuzină de lux complet electrică, EQS. „Cel mai aerodinamic autoturism din lume” are în dotare o nouă generație de baterii....
Drulă l-a concediat pe președintele Consiliului de Administrație a Portului Constanța, Elena Petrașcu
Drulă l-a concediat pe președintele Consiliului de Administrație a Portului Constanța, Elena Petrașcu
Patru membri ai Consiliului de Administrație al Portului Constanța, printre care și președintele CA, au fost înlocuiți ...
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind rețeaua 5G. Echipamente și softul, doar de la producători avizați de CSAT
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind rețeaua 5G. Echipamente și softul, doar de la producători avizați de CSAT
Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, un proiect de lege privind infrastructura informatică şi de comunicaţii de interes ...
Cererea de oțel la nivel global va crește cu 5,8% în 2021
Cererea de oțel la nivel global va crește cu 5,8% în 2021
Cererea mondială de oţel va creşte cu 5,8% în acest an, pe măsură ce economiile îşi vor reveni din pandemia de COVID-19, ...