Bloomberg: România, Croaţia şi Bulgaria, cele mai sărace ţări din UE, se gândesc la adoptarea euro

Trecerea la moneda unică europeană ar putea ajuta statele din Balcani să rămână aproape de nucleul UE, în condiţiile întrebărilor care apar legate de distribuţia viitoare a fondurilor pentru dezvoltare.

„După Brexit, rămânerea în afara zonei euro te-ar putea face un outsider. Dacă priveşti bugetul UE, observi că se acordă o atenţie mult mai mare zonei euro. Comisia Europeană vrea să acorde această facilitate de convergenţă pentru aderarea la zona euro, aşa că ţările trebuie să profite de acest lucru”, a declarat Juraj Kotian, economist la Erste Bank în Viena.

Planurile celor trei ţări contrastează cu statele mai bogate din estul Europei. În timp ce Slovenia, Slovacia şi ţările baltice, respectiv Estonia, Letonia şi Lituania, folosesc euro, Polonia, Cehia şi Ungaria nu au planuri ferme să le urmeze exemplul.

Experienţa Greciei, a ceea ce s-ar putea întâmpla când se renunţă la politica monetară independentă, nu a fost de ajutor. Dar ţările membre mai puţin bogate ar putea avea nevoie de fondurile de dezvoltare ani de zile pentru a reduce decalajul în domeniul bunăstării.

Pregătirile Bulgariei sunt mai avansate. Cea mai săracă ţară din UE, care deţine în prezent preşedinţa Uniunii, are cursul levei corelat cu euro şi vrea să intre în această vară în mecanismul european de schimb, precursorul trecerii la moneda unică.

Croaţia intenţionează să trecă la moneda unică în următorii 5-7 ani, în timp ce România, cu populaţia cea mai numeroasă dintre cele trei ţări, de aproximativ 20 de milioane de locuitori, nu a stabilit încă o nouă dată.

România vrea să ajungă la un nivel de 70% din media PIB-ului pe cap de locuitor din zona euro până în 2020, faţă de aproximativ 60% în prezent, potrivit celui mai recent program de convergenţă aprobat joia trecută.

„Stabilirea unei date concrete de adoptare a euro necesită mai întâi o analiză profundă, în special a convergenţei reale, structurale şi instituţionale”, potrivit guvernului.

Cum vor fi primite aceste intenţii este neclar. În timp ce Bulgaria îndeplineşte criteriile, iar liderii germani şi francezi o susţin, Banca Centrală Europeană este mai puţin interesată, în urma unor scandaluri financiare din estul Europei. Croaţia şi România îndeplinesc criteriile în mai mică măsură.

Un summit referitor la viitorul Uniunii Europene după Brexit, programat să aibă loc primăvara viitoare la Bucureşti, ar putea aduce mai multe clarificări legate de perspectivele de adoptare a euro.