BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an

De asemenea, CA a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Deciziile Consiliului de Administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de Administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”, se precizează în comunicat.

Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut până la 4,03% în luna martie 2019 şi 4,11% în luna aprilie, de la 3,83% în februarie, situându-se deasupra intervalului de variaţie al ţintei şi peste nivelul prognozat.

Potrivit băncii centrale, evoluţia a fost determinată de creşterea preţurilor pe segmentul legumelor şi fructelor, precum şi a preţurilor la combustibili şi produse din tutun, o contribuţie semnificativă revenind însă şi componentei de bază a inflaţiei.

Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) s-a menţinut în luna martie la 2,7%, iar în aprilie a urcat la 3%. Avansul reflectă presiuni inflaţioniste în creştere pe partea cererii şi a costurilor salariale, dar şi impactul noii taxe impuse companiilor din telecomunicaţii, precizează BNR.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă uşor, de la 4,5% în luna februarie, până la 4,4% în luna martie şi 4,3% în aprilie 2019, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a menţinut la nivelul de 4,1% începând cu decembrie 2018.

„Datele revizuite privind creşterea economică în trimestrul IV 2018 confirmă dinamica anuală a PIB real, de 4,1 la sută, faţă de 4,2 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, consumul final continuă să reprezinte principalul determinant al creşterii economice (3,5 puncte procentuale), urmat de variaţia stocurilor (3,2 puncte procentuale), iar formarea brută de capital fix îşi reconfirmă aportul negativ. În schimb, exportul net şi-a diminuat contribuţia negativă la dinamica PIB, pe fondul unei revizuiri în creştere a dinamicii exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii”, se arată în comunicatul BNR.

Banca centrală aminteşte, de asemenea, de adâncirea deficitului de cont curent în trimestrul I 2019 comparativ cu perioada similară a anului anterior, chiar dacă într-un ritm mai puţin alert decât cel din trimestrul IV 2018.

Pe de altă parte, în domeniul producţiei şi investiţiilor se consemnează tendinţe mixte. Dinamica anuală a producţiei industriale şi-a prelungit scăderea în trimestrul I 2019 comparativ cu trimestrul IV 2018, concomitent cu scăderea dinamicii comenzilor noi din industria prelucrătoare. În termeni anuali, volumul lucrărilor de construcţii s-a majorat substanţial. În acelaşi timp, a continuat dinamizarea activităţii în comerţul cu amănuntul şi servicii, pe fondul accelerării semnificative a creşterii salariului mediu net real.

Creditul acordat sectorului privat şi-a temperat creşterea anuală. Evoluţia a reflectat o încetinire a creşterii componentei în lei, în paralel cu atenuarea considerabilă a declinului componentei în valută. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s a majorat marginal, la 65,8%.

Tot în şedinţa de miercuri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2019. Noul scenariu al prognozei evidenţiază perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor trei trimestre deasupra intervalului-ţintei, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, în condiţiile revizuirii în sens ascendent a traiectoriei ei prognozate, mai cu seamă pe orizontul scurt de timp.

„Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale şi bugetare implementate în acest an, inclusiv cel al taxei pe activele bancare şi al noului indice IRCC asupra creditării şi a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Incertitudini şi riscuri semnificative sunt legate de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri şi de condiţiile de pe piaţa muncii. Rămâne, de asemenea, preocupantă evoluţia deficitului de cont curent. Importante sunt şi incertitudinile legate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale, de evoluţia preţului petrolului pe pieţele internaţionale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi ale băncilor centrale din regiune”, subliniază BNR.