1EUR = 4.8750 RON | Bucureşti 25 º

Finanţe şi bănci

BNR a redus dobânda-cheie la 1,5% începând de mâine

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României întrunit în ședința de astăzi a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 6 august.

05 aug, 2020 | ECONOMICA.net

"În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, dar și în condițiile incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 august 2020; totodată, a decis reducerea la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, și la 2,00 la sută pe an, de la 2,25 la sută pe an, a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, Consiliul de administrație al BNR a hotărât continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară", se arată într-un comunicat al băncii centrale.

Consiliul de administrație al BNR consideră că, în condițiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.

 

BNR estimează o contracție putermică a economiei în al doilea trimestru

Cităm din comunicatul Băncii Centrale: 

"Cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o contracție severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condițiile unui declin puternic înregistrat în aprilie - lună marcată integral de restricțiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei -, care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgență cu cea de alertă. Astfel, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto și-au atenuat considerabil în mai declinul deosebit de amplu în termeni anuali consemnat în aprilie, în timp ce volumul lucrărilor de construcții a continuat să crească într-un ritm alert în primele două luni ale trimestrului II, deși sensibil încetinit în raport cu trimestrul anterior. Revenirea serviciilor prestate populației a fost însă mult mai modestă în mai, după căderea masivă suferită în aprilie, iar dinamica anuală a producției industriale și cea a comenzilor noi din industria prelucrătoare au rămas adânc în teritoriul negativ, deși au urcat vizibil față de aprilie, în timp ce investițiile străine directe nete au înregistrat o nouă scădere amplă în termeni anuali pe ansamblul intervalului. În același timp, creșterea deficitului comercial s-a temperat doar ușor".

"Condiţiile de pe piaţa financiară au continuat să se amelioreze, pe fondul noilor decizii de politică monetară adoptate la finele lunii mai. Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au consolidat scăderea şi apoi nivelurile mai joase astfel atinse, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, în condiţiile volumului semnificativ de lichiditate furnizat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piaţa monetară; media zilnică a stocului operaţiunilor repo s-a situat în intervalul iunie-iulie la 4,8 miliarde de lei, iar volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la finele lunii iulie la o cifră similară, de aproape 4,8 miliarde de lei. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendinţă evidentă de scădere în trimestrul II, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen s-a diminuat doar uşor, ecartul dintre ele reducându-se consistent", se mai menţionează în comunicat.

BNR a aprobat noul Raport asupra inflaţiei

În şedinţa de miercuri, Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Noul scenariu reconfirmă traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei evidenţiată în precedenta prognoză, în condiţiile revizuirii ei uşoare în sens descendent, pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce uşor şi în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele anului curent, pentru ca ulterior să coboare şi să fluctueze moderat în jurul punctului central al ţintei, pe fondul manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020, dar să se restrângă apoi progresiv şi ceva mai alert decât în prognoza anterioară.

"Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul proiecţiei. Sursa lor majoră rămâne, cel puţin pe termen scurt, pandemia de coronavirus - care s-a reintensificat recent -, şi măsurile restrictive asociate, ce condiţionează viteza şi traiectoria redresării economiei, chiar şi în contextul susţinerii oferite de programele de sprijin guvernamental şi de măsurile de politică monetară ale BNR. Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, dată fiind posibila creştere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral - cu repercusiuni şi asupra poziţiei externe a economiei. În acelaşi timp, consolidarea fiscală probabil iniţiată ulterior ar putea fi contrabalansată parţial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE", precizează BNR.

Incertitudini şi riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, în condiţiile unor semnale ceva mai favorabile privind evoluţia recentă a economiilor europene, dar şi ale reacutizării pandemiei în ultima lună, cu potenţial impact asupra ritmului redresării activităţii economice şi a comerţului internaţional.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO