BNR:Dacă va fi necesară închiderea ordonată a unei bănci afectate de darea în plată, costurile se vor duce și la contribuabil

„Vedem acest risc sever pentru stabilitatea financiară prin influențarea nivelul de încredere într-o societate. Astăzi societatea vede că se intervine în contractul de credit ipotecar, mâine se poate interveni în contractele de utilități, într-o altă zi se poate interveni în alt contract de împrumut. Poziția piețelor financiare față de România e posibil să se modifice. Nu ne-am dorit, nu ne dorim asta, dar nu putem să excludem”, a arătat Olteanu pentru Profit.ro.

Viceguvernatorul BNR cred că trebuie să ne așteptăm la puține dări în plată, deoarece majoritatea cetățenilor care au luat un credit ipotecar pentru un apartament în care locuiesc vor dori să locuiască în continuare în acesta: „Suntem o nație de proprietari, o nație care are acest cult al proprietății, foarte mult la casa noastră și ea este principala noastră avere. În averea gospodăriilor, principala dimensiune este aceasta, a locuinței.”

Oficialul băncii centrale a arătat, că vor exista pierderi ale cetățenilor care vor dori să dea în plată, pentru că vor rămâne fără avansul achitat, precum și pierderi ale băncilor, rezultate inclusiv din constituirea provizioanelor pentru creditele acordate, bani pe care nu i-au împărțit acționarilor lor ca dividende în anii buni. Cel mai afectat riscă să fie, însă, la bugetul statului. „Pierderile mari vor fi, ca întotdeauna, la bugetul de stat. Atunci când cineva primește un beneficiu financiar, întrebarea este cine plătește. Când această întrebare nu primește un răspuns explicit, răspunsul implicit este, foarte probabil, că plătește bugetul public, prin câteva instrumente: prin faptul că dacă se va ajunge la astfel de litigiu între bănci și stat, băncile se vor judeca și vor cere bani Ministerului de Finanțe, nu celor ce au aprobat legea”, spune Olteanu.

“E dreptul fiecărei bănci să aibă acces la justiție, la fel cum este dreptul clieților să apeleze, iar justiția se va pronunța dacă va fi sesizată. Noi vom urmări ca băncile să provizioneze eventualele pierderi și costuri pe care le vor avea”, a arătat Olteanu. Ca jurist, acesta apreciază că există premise de atacare a legii pe motive de neconstituționalitate: „așa țin minte, că legile se aplică pentru viitor, nu pentru trecut. Există aspectul retroactivității. Noi am expus un punct de vedere în procesul de elaborare a legii pentru că ni s-a părut corect ca parlamentarii să aibă informații. În procesul de aplicare a legii, un eventual litigiu va fi între bănci comerciale, entități private și statul român. Ca reprezentant al statului român, dați-mi voie, însă, să nu mă mai pronunț de acum. Băncile își vor susține cauza, vor avea argumente, Curtea Constituțională e cea care trebuie să decidă.”