BNR îi cere lui Iohannis să trimită darea în plată înapoi în Parlament sau la Curtea Constituţională

Banca Naţională a României (BNR) propune preşedintelui Klaus Iohannis fie să retrimită în Parlament Legea privind darea în plată fie să verifice constituţionalitatea actului normativ, din cauza faptului că, în forma actuală, Legea nu răspunde caracterului social şi poate genera risc sistemic, susţine viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
Economica.net - vin, 11 dec. 2015, 12:29
BNR îi cere lui Iohannis să trimită darea în plată înapoi în Parlament sau la Curtea Constituţională

‘BNR are trei tipuri de argumente pe baza cărora propune preşedintelui României o decizie de retrimitere a Legii către Parlament şi/sau de verificare a constituţionalităţii acesteia. Sunt argumente de stabilitate financiară, juridice şi de natură etică. (…) Suntem aici pentru că vrem o lege mai bună pentru cei care chiar au nevoie să fie ajutaţi. Este un efort comun în care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental. Sunt, aş spune, optimist. Avem acelaşi scop, rămâne să trasăm drumul, pentru a fi siguri că nu punem sacii în căruţa care este deja plină. BNR este implicată în această dezbatere în baza mandatului său instituţional’, a explicat vineri Bogdan Olteanu, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, în forma actuală, Legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectând stabilitatea financiară şi funcţionarea instituţiilor de credit, şi putând conduce la costuri pentru contribuabil.

Argumentele de stabilitate financiară provin, potrivit lui Bogdan Olteanu, din noţiunea de credit ipotecar. El a precizat că există trei tipuri de credite cu garanţii imobiliare, respectiv creditul ipotecar, contractat pentru locuinţă, creditul pentru investiţii imobiliare, caz în care este ipotecat un imobil, iar banii sunt folosiţi pentru construcţia altuia, şi creditul cu garanţie imobiliară care poate fi folosit pentru consum, descoperit de cont sau sub formă de credit pentru societăţile comerciale.

Viceguvernatorul BNR a prezentat şi o statistică, cu datele de la finalul lunii octombrie 2015, din care reiese că, la acea dată, erau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanţie imobiliară, pentru persoane fizice, din care numai 37% sunt ipotecare, adică pentru locuinţe.

Dintre clienţii cu credite ipotecare, 3.742 aveau restanţe mai mari de 90 de zile la finalul lunii octombrie. ‘Cel mai probabil, acestea sunt persoanele aflate în reală dificultate financiară’, a mai spus Olteanu.

Din totalul restanţelor persoanelor fizice, 3,9 miliarde de lei, respectiv 18%, sunt restanţe la creditele cu garanţie ipotecară mai mari de 90 de zile.

În funcţie de suma contractată, datele BNR arată că 1.317 persoane au luat credite între 150.000 şi 500.000 de euro, 60 între 500.000 şi un milion de euro, 21 de persoane între unu şi două milioane de euro, iar patru peste două milioane de euro. ‘Acste date arată că există credite pentru care nu se justifică o funcţie de protecţie socială a legii. Mai mult, se observă că pe măsură ce creşte valoarea se înrăutăţeşte disciplina de plată. Neperformanţa creşte la 1,7% la creditele sub 150.000 de euro la 47,6% pentru cele peste două milioane de euro’, a subliniat viceguvernatorul BNR.

În plus, Olteanu susţine că, deşi legea se referă la persoanele fizice, din citirea ei atentă se înţelege că ea se va aplica, în numeroase situaţii, şi pentru creditele societăţilor comerciale. ‘Este vorba de acele credite la care există un codebitor, persoană fizică, obligat în solidar cu entitatea împrumutată şi care a adus o garanţie ipotecară. Cazurile practice sunt numeroase, în care s-a cerut o garanţie suplimentară acţionarului societăţii. Acesta din urmă poate solicita să se elibereze (să iasă din contractul de credit – n.r.) şi va închide şi creditul acordat societăţii (prin predarea imobilului garantat către bancă – n.r.)’, a precizat Olteanu.

‘Sunt convins că este vorba de o consecinţă intenţionată, dar ea este contrară scopului anunţat şi arată care sunt rezultatele unei propuneri insuficient fundamentate’, a mai spus oficialul BNR.

Cu privire la argumentele juridice, Olteanu a amintit neconstituţionalitatea, având în vedere că dreptul creditorului este un drept legitim, nu unul care provine dintr-o clauză abuzivă. ‘Răspunsul trebuie să fie: situaţia excepţională a debitorului. Iar situaţia excepţională trebuie definită şi delimitată explicit’, a explicat reprezentantul BNR.

El a vorbit şi de caracterul retroactiv al Legii, care, în opinia sa, va pune în discuţie un principiu fundamental al coexistenţei sociale, şi anume contractul semnat sau cuvântul dat.

Încălcarea Directivei 2014/17/UE este un alt argument adus de BNR în solicitarea sa. ‘După cum arată şi comunicatul MAE, propunerea de faţă nu reprezintă o transpunere a Directivei 17, chiar dacă o asemenea susţinere se regăseşte în expunerea de motive. Mai mult, o serie de prevederi ale propunerii sunt contrare Directivei’, a explicat Olteanu. El s-a referit la faptul că Directiva nu impune obligatoriu darea în plată, se aplică doar creditelor pentru locuinţă, doar creditelor contractate de consumatori şi nu se aplică retroactiv.

Olteanu a mai spus că, în momentul în care s-a pus problema introducerii unor filtre, astfel încât Legea să se aplice doar celor care au cu adevărat nevoie, ‘au existat argumente că s-ar crea o discriminare neconstituţională’. ‘ O asemenea susţinere este fundamental eronată. Din punct de vedere juridic, egalitatea cetăţenilor, prevăzută la art. 16 din Constituţie, presupune că legea se aplică în mod egal oricărui cetăţean care îndeplineşte condiţiile cerute prin legea respectivă, iar nu că legea ar trebui să trateze identic cetăţenii. În caz contrar, ar însemna că întreaga legislaţie socială, care tratează cetăţenii în funcţie de nevoi, să fie neconstituţională’, a subliniat viceguvernatorul BNR.

Argumentele etice prezentate de Bogdan Olteanu se referă la faptul că Legea se aplică oricărei persoane, indiferent de avere şi venituri, şi indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăţi sau nu, se aplică oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinaţie de locuinţă, fie că e vorba de terenuri sau de dezvoltări imobiliare cu scop comercial, şi, de asemenea, se aplică oricărei situaţii locative a debitorului, indiferent că locuieşte în imobilul ipotecat sau nu, fie că deţine sau nu alte soluţii locative.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 25 noiembrie cu 233 de voturi ‘pentru’, un vot ‘împotrivă’ şi o abţinere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva. Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect de lege.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Stellantis a reușit să majoreze autonomia modelele sale electrice cu dimensiuni reduse
Stellantis a reușit să majoreze autonomia modelele sale electrice cu dimensiuni reduse
Grație unor modernizări ale anvelopelor, sistemelor de transmisie și pompelor de căldură, mașinile electrice cu dimensiuni ...
Directorul Renault se aşteaptă ca penuria de semiconductori să continue şi în 2022
Directorul Renault se aşteaptă ca penuria de semiconductori să continue şi în 2022
Penuria de semiconductori va continua, cel puţin până la mijlocul anului următor, ceea ce complica planurile grupului ...
Vin facturile noi la gaze, reduse. Avertismentul transmis de Engie clienților, mare atenție!
Vin facturile noi la gaze, reduse. Avertismentul transmis de Engie clienților, mare atenție!
Engie, cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru populație și-a informat clienții despre reducerea facturilor la gaze, ...