BNR nu vede o creştere a inflaţiei după noile creşteri de accize ale guvernului. Pericolul vine din afară

Banca Naţională a României a hotărât reducerea dobânzii cheie la 4% pe an în şedinţa e astăzi. Decizia BNR vine în contextul în care rata anuală a inflaţiei a scăzut la 1,88% în septembrie, de la 3,67% în august. La scăderea ratei au contribuit recolta mai bună din acest an şi dispariţia efectului de bază de anul trecut, pe un fond al lipsei de cerere din economie.

„Datele macroeconomice relevă accelerarea dezinflaţiei datorită scăderii semnificative a preţurilor mărfurilor alimentare ca efect al recoltei agricole bune, al reducerii cotei TVA la pâine şi unele produse de panificaţie şi al disipării efectului de bază negativ din anul 2012. Aceşti factori se adaugă impactului exercitat de persistenţa deficitului de cerere agregată şi de ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste”, se arată în comunicatul BNR. 

BNR oferă şi informaţii asupra prognozei de inflaţie pentru anul viitor.

„Potrivit proiecţiei actualizate, scăderea temporară, mai pronunţată a ratei inflaţiei în următoarele luni va fi urmată de evoluţia acesteia în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei staţionare de 2,5 la sută până la finele orizontului de prognoză”, se arată în comunicat.

Cei de la BNR nu menţionează nicăieri recentele modificări fiscale ale guvernului pentru 2014, anunţate de Fondul Monetar Internaţional chiar în sala Mitiţă Constantinescu de la BNR înainte de începerea şedinţei de politică monetară.

Astfel, guvernul va impune o nouă acciză de 40 de bani pe litru la carburanţi, adică un impact de 7% la preţul benzinei, precum şi alte taxe, ale căror cuantum nu a fost divulgat, pe diferite construcţii cu destinaţie specială, în special din energie (stâlpi, sonde, centrale etc.). Totodată, nivelul general accizelor va creşte de la anul. Acestea nu vor mai fi ajustate cu nivelul cursului de schimb, ci cu rata inflaţiei. Dacă guvernul va alege să ajusteze accizele cu rata medie a inflaţiei din 2013 (4,8% în septembrie), atunci consumatorii vor fi loviţi şi mai puternic, din moment ce aceasta se va plasa peste nivelul ratei anuale.

Impactul acestor măsuri se va vedea, cel mai probabil, prin creşteri de preţuri, în buzunarele consumatorilor.

Însă, în viziunea BNR, rata inflaţiei ar putea fi deturnată de la ţintă doar de evoluţiile din mediul extern şi de scădere poftei de risc a investitorilor.

„Riscurile asociate prognozei actualizate provin în principal din mediul extern, fiind legate de volatilitatea fluxurilor de capital în condiţiile procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi ale variabilităţii apetitului pentru risc al investitorilor”, se arată în comunicatul BNR.

De asemenea, BNR consideră că politicile actuale ale guvernului, aşa cum au fost ele convenite cu FMI, vor consolida stabilitatea ţării şi perspectivele de creştere economică.

„Implementarea consecventă a unui mix adecvat al politicilor macroeconomice, în linie cu prevederile noului acord preventiv de finanţare externă încheiat cu instituţiile internaţionale, este de asemenea de natură să consolideze stabilitatea şi perspectivele creşterii economiei româneşti, întărind astfel rezistenţa acesteia faţă de şocuri externe”, susţin cei de la BNR.

Însă, aşa cum constată Banca centrală, creştere economică din acest an, estimată la 2,2%, vine în special din exporturi şi agricultură. Pentru anul viitor, creşterea PIB este prognozată tot la 2,2%, însă este foarte puţin probabil ca agricultura să mai aibă vreo contribuţie. În schimb, creşterea taxelor nu va ajuta cu siguranţă creşterea economiei.