BNR: România va reveni la nivelul din 2019 abia la jumătatea anului 2022. Prognoza BRD de creștere pentru 2021: 1,4%

Adaugă-ne ca sursă preferată

Incertitudinile sunt mari. Una dintre ele fiind modul în care va arăta bugetul pe 2021

„Sperăm să fie cât mai realist. O corecție de două puncte este o mare provocare în contextul acestui an [scădere de la un deficit bugetar de 9% la finalul anului 2020, la unul de 7% în acest an, potrivit promisiunilor guvernului]. Prognoza noastră de creștere este de 1,4%, probabil e cea mai pesimistă din prognozele cu care se lucrează”, a declarat Florian Libocor la o conferință pe tema previziunilor economice pentru acest an, ținută de Ziarul Financiar.

El a atenționat că oamenii ar trebui să se uite la ce zic mai mulți economiști, pentru că fiecare își face calculele după semnalele pe care le vede în economie și e posibil ca unii dintre ei să vadă riscuri pe care alții nu le văd.

În aceeași conferință, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a precizat că banca centrală nu are o previziune atât de sumbră precum a economistului BRD.

„BNR a păstrat politica monetară oarecum stimulativă, dar nu a exagerat. Am fost atenți la curs și avem cel mai stabil curs din zonă. Vedem un mediu benign. Inflația o vedem sub ținta de 2,5%. Inflația CORE2 va coborî și ea sub 2,5%. A scăzut continuu. A fost 4%, a coborât la 3% și va continua să scadă.

Avem Outgap negativ, economia funcționează sub potențial, până în 2022. Ne așteptăm la o revenire moderată. 2022 va fi anul în care vom recupera pierderile din 2020. Economia va reveni la nivelul din 2019 la mijlocul anului viitor. Creșterea o vedem între 3% și 4%. Ceva mai optimistă decât a domnului Libocor”, a spus Popa.

Principalul risc pe care oficialul BNR îl vede coincide cu cel al economistului băncii BRD și este legat de bugetul național, aflat în dezbatere între autoritățile centrale chiar în aceste momente.

„Consolidarea bugetară, scăderea deficitului la 7% nu e ușoară. Vorbim de un deficit structural, și în vest au crescut deficitele, dar fost deficite generate de cheltuielile cu pandemia. Un factor de risc este bugetul. Se vede seriozitate din partea guvernanților și sperăm să mențină această gradualitate a reducerii”, a spus Popa.