BNS: Indicatorul de performanţă nu e specific contractelor de muncă, poate fi mecanism de stimulare

Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, consideră că guvernele României fac legi de salarizare multiple fără să aplice vreuna.

„România tot face legi de salarizare. A mai făcut două legi în perioada 2008 – 2009. Nu a aplicat niciuna dintre ele până în momentul de faţă. Suntem specialişti la făcut legi pe care nu le aplicăm”, a declarat liderul sindical.

El a explicat că indicatorul de performanţă nu este specific contractelor individuale de muncă şi el nu poate fi introdus în prezent decât ca instrument care să stea la baza unor bonusuri financiare.

„Nu poate fi instrument pentru diminuare veniturilor salariale. Va fi dificil să identifici criterii de performanţă în multe domenii. Spre exemplu pentru cineva care lucrează la registratură. Ce criteriu introduci să înregistreze 100 de documente pe zi? Ce să facă? Să iasă pe stradă şi să se roage de lume să vină la ghişeu să înregistreze documente?”, a declarat Costin.

În opinia sa ar fi necesar un proces de evaluare a muncii în mediul bugetar, aşa cum se întâmplă în privat.

„Trebuie evaluat tipul de activitate, complexitatea şi, în funcţie de asta, să vină performanţa”, a mai spus Dumitru Costin.

Potrivit liderului sindical, introducerea indicatorului de performanţă poate lăsa loc abuzurilor pentru că există mult subiectivism.

„Un mecanism de stimulare e binevenit, dar dificil de pus în practică. Actuala lege este corectă, dar cred că a lipsit eevaluarea individuală a lucrătorilor. Ea se face superficial şi pe ochi frumoşi, rezultatele la concursuri se ştiu dinainte. Lipseşte curajul politic, voinţa pentru evaluarea corectă a resurselor umane şi lipsesc resursele financiare”, a mai spus Costin.

Salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar şi o parte variabilă care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor, sistem care va fi reglementat prin noua lege a salarizării din sectorul public pregătită pentru anul viitor, relevă un document oficial obţinut de MEDIAFAX.

Salarizarea va include în continuare o limită minimă şi una maximă, dar va fi acordată şi o sumă care va varia în funcţie de performanţa profesională individuală.

„Având în vedere multitudinea de forme de salarizare specifice fiecărui sector bugetar (învăţământ, sănătate, apărare, justiţie, poliţie, funcţie publică, sport, afaceri externe), se impune elaborarea unui proiect normativ prin care să se reglementeze salarizarea categoriilor de personal între o limită minimă şi o limită maximă, acordarea unei părţi variabile în funcţie de performanţele profesionale individuale şi încadrarea în cheltuielile de personal alocate fiecărui ordonator principal de credite”, se arată în documentul citat.

În document se arată că prin Legea-cadru redactată în urmă cu trei ani s-a urmărit stabilirea unui raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 15, limitarea numărului de clase de salarizare la 110 şi plafonarea primelor şi sporurilor la maximum 30% din salariul de bază. Din cauza constrângerilor financiare, însă, salariile bugetarilor nu au putut fi stabilite conform acelei legi, astfel că au rămas aceleaşi dezechilibre, cu un raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 35, cu peste 400 clase de salarizare şi o pondere a sporurilor şi primelor de 51% din câştigul salarial.