1EUR = 4.7556 RON | Bucureşti 23 º

News

BNS: Mai puţin de 3 euro pe zi pentru asigurarea venitului minim garantat pentru aproape 244.000 de beneficiari

În România erau înregistraţi la finele anului trecut 243.818 beneficiari de ajutor social pentru a atinge venitul minim garantat (familii sau persoane singure), acestea primind, în medie, mai puţin de 3 euro pe zi, respectiv 'o sumă simbolică' în condiţiile în care valoarea de referinţă nu a mai fost actualizată din anul 2014, reiese dintr-un raport al Blocului Naţional Sindical (BNS) remis miercuri AGERPRES.

03 mai, 2017 | Agerpres

'În medie un beneficiar - familie sau persoană singură, a primit ca ajutor social prin acest sistem mai puţin de 3 euro/zi/familie. Dacă avem în vedere prevederile legii venitului minim garantat, putem concluziona că în general beneficiari ai acestui tip de ajutor sunt familii cu unul sau mai mulţi copii. Pentru instituţiile publice aceşti beneficiari sunt doar nişte dosare, pentru că în mod centralizat se cunosc foarte puţine detalii despre profilul acestor beneficiari, singurele date disponibile se referă la numărul beneficiarilor şi sumele plătite pentru aceştia', susţin reprezentanţii BNS.

Raportul BNS arată că la ora actuală nu există informaţii publice referitoare la profilul persoanelor apte de muncă beneficiare de venit minim garantat, însă mai mult de 50% din şomerii neindemnizaţi înregistraţi la ANOFM sunt persoane ce provin din familii ce beneficiază de ajutor social pentru atingerea venitului minim garantat.

'Dacă analizăm profilul celor înregistraţi ca şomeri neindemnizaţi vom constata că 89% din aceştia sunt persoane cu nivel de educaţie primar, gimnazial sau profesional, 58% din şomerii neindemnizaţi fiind persoane cu vârstă de peste 40 ani. Persoanelor cu acest profil, în lipsa unor măsuri de formare profesională, le sunt accesibile doar locuri de muncă dedicate lucrătorilor necalificaţi, însă angajatorii caută doar în mică măsură lucrători de acest tip. Dacă avem în vedere numărul locurilor de muncă vacante pe categorii de ocupaţii, doar 12% din locurile de muncă vacante din trimestrul IV 2016 erau dedicate muncitorilor necalificaţi' se arată raportul BNS cu privire la propunerile de renunţare la mecanismul venitului minim garantat.

Reprezentanţii BNS afirmă că informaţiile privind beneficiarii de ajutor social din România ar trebui analizate din prisma faptului că este 25% din populaţia României se află în risc de sărăcie chiar şi după transferurile sociale realizate din bugetul public.

'România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie, cu mult peste media europeană. Situaţia este similară şi în cazul persoanelor aflate în stare de deprivare materială severă, 23,8% din populaţia României fiind afectată de această situaţie. Media UE 28 pentru rata de deprivare materială severă este de 7,8%. Inegalitatea excesivă în distribuirea veniturilor completează imaginea nivelului de trai al populaţiei din România. Veniturile obţinute de cei mai bogaţi 20% din români sunt de 8,3 ori mai mari decât veniturile celor mai săraci 20% din români, media UE 28 pentru acest indicator este de 5,2', se arată în raport.

În 2016, România a revizuit sistemul venitului minim garant prin adoptarea Legii 196/2016 privind venitul minim de incluziune, ce urmează să intre în vigoare la 1 aprilie 2018. Potrivit BNS, noua lege încearcă să asigure o ţintire mai adecvată a nevoilor celor aflaţi în dificultate şi o corelare a diverselor tipuri de ajutoare acordate.

'Majoritatea politicienilor ce astăzi solicită renunţarea la venitul minim garantat erau în Parlament în 2016 când au adoptat legea 196. Ajutoarele sociale acordate pentru asigurarea venitului minim garantat sunt legate de o valoare de referinţă ce nu a mai fost actualizată din 2014, ca urmare sumele primite sunt mai degrabă simbolice', se precizează în document.

În acest context, Blocul Naţional Sindical susţine că există o ruptură între declaraţiile pro-europene ale factorilor politici din România referitoare la venitul minim garantat şi propunerile concrete de măsuri de politică publică pe care aceştia le avansează, deşi România a revizuit anul trecut acest sistem al venitului minim garant prin Legea 196/2016, ce urmează să intre în vigoare la 1 aprilie 2018.

'În zilele în care la Bucureşti se anunţa în spaţiul public intenţiile unor lideri ai coaliţiei de guvernare de a renunţa la venitul minim garantat, la Bruxelles, Comisia Europeană anunţă lansarea unei serii de iniţiative legislative şi nelegislative legate de echilibrul dintre viaţa profesionala şi cea personală, dreptul la informare al lucrătorilor, dar şi accesul la protecţie socială şi timpul de lucru. Aceste iniţiative au fost lansate în vederea stabilirii cadrului şi indicării direcţiei pentru statele membre, în ceea ce priveşte implementarea Pilonului Social European', se arată în comunicatul BNS.

În 26 aprilie 2017, Comisia Europeană a emis Recomandarea C(2017) 2600 privind Pilonul Social European, capitolul III din această recomandare fiind dedicat protecţiei şi incluziunii sociale, iar articolul 14 se referă la venitul minim, respectiv 'toţi cei care nu dispun de resurse suficiente au dreptul la un venit minim adecvat care să le asigure o viaţă demnă în toate etapele acesteia (...). Pentru cei apţi de muncă, accesul la venitul minim trebuie combinat cu stimulente pentru (re) integrarea pe piaţa muncii'.

BNS precizează că aşa cum rezultă din evaluările realizate de Comisia Europeană, toate statele membre ale Uniunii Europene au în funcţiune o schemă de tip venit minim garantat, cu precizarea că în Grecia se afla în implementare o schemă pilot, iar în Italia schema de venit minim garantat este un atribut regional. De altfel, situaţia este aceeaşi pentru toate cele 35 de state europene evaluate, singura ţară unde nu există o astfel de schemă fiind Turcia.

'Introducerea unei scheme de venit minim garantat este reglementată la nivelul statelor membre de Recomandarea Consiliului 92/441/EEC din 24 Iunie 1992 cu privire la criteriile comune pentru a asigura un nivel adecvat al resurselor şi asistenţă socială prin intermediul sistemelor de protecţie socială', precizează BNS.

Comisia Europeană a lansat în luna aprilie a.c. un proces de consultare a partenerilor sociali pe tema accesului la protecţie socială, pentru a defini eventuale norme noi în acest domeniu, dorind astfel să elimine lacunele şi să exploreze noi modalităţi de a asigura accesul tuturor persoanelor care lucrează, la protecţie socială şi la servicii de ocupare a forţei de muncă pe baza contribuţiilor plătite.

'Astfel de măsuri generează efecte pe termen lung şi cu impact profund asupra nivelului de trai al populaţiei din România. Ca atare un astfel de pachet ar trebui precedat de o dezbatere publica organizată şi transparentă, iar ştiinţa pe care ar trebui să o avem în vedere ar fi aceea de apropiere a nivelului de trai al românilor de cel al celorlalţi cetăţeni ai Uniunii', se mai arată în comunicat.

Nu în ultimul rând, BNS susţine că eliminarea venitului minim garantat este un 'demers anti-european'.

'Eliminarea venitului minim garantat este un demers anti-european. De aceea solicităm Guvernului şi partidelor din coaliţia de guvernare să dea dovada de responsabilitate socială şi astfel să stopeze orice fel de declaraţii publice în sensul renunţării la mecanismul venitului minim garantat. În măsura în care se doreşte ameliorarea situaţiei acestor cetăţeni suntem dispuşi să sprijinim un astfel de demers, împreună cu un set de măsuri pentru stimularea ocupării acestora', se mai arată în documentul BNS.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO